La pas prin Gambia

TIPĂREȘTE

Foarte aproape de noi se afla așa numita Pădure a maimuțelor, un spațiu protejat unde poți vedea foarte multe primate. Am mers preț de vreo doi kilometri pe plajă până la această pădure, dar nu ne-am încumetat să intrăm așa, în costume de baie. Știam că la ultima noastră excursie în Gambia aveam inclus și o vizită la maimuțe, așa că ne-am păstrat pentru asta.

După cum spuneam a venit timpul ultimei excursii în Gambia și doar în Gambia, fără alte formalități, fără trecut granițe. La ora 8 dimineața Lams împreună cu omul lui, ne-a așteptat la hotel. Prima incursiune am făcut-o evident la Bijilo Forest Park& Nature Trail sau mai simplu Monkey Park. Acesta este situat în zona de coastă chiar lângă plajă, la aproximativ 11 kilometri de capitala Banjul, în districtul Kombo Saint Mary.

Pădurea este bogată în specii. Aceasta a fost îngrădită în 1952 și acoperă o suprafață de 51,3 hectare. Rezervația naturală protejată este formată în principal dintr-o pădure cu un număr semnificativ de palmieri și cu o fâșie relativ subțire de vegetație de dună ierboasă. Traseul natural din Parcul Forestier Bijilo este de peste 4,5 km de poteci marcate, care se îndreaptă spre habitate contrastante de pădure și este vizitat anual de aproximativ 23000 persoane. Bine asta cu siguranță înainte de pandemie, acum sunt mult mai puțini turiști. Pădurea tropicală găzduiește diverse nevertebrate, reptile și specii de mamifere. Printre primate se numără velvet green, red colobus, maimuțe din Senegal (Gulagos), maimuțe Callithrix, maimuțe Mona Campbell și Patas. Alte specii de mamifere includ veverița soarelui, civeta africană, mangusta, porcul-spic cu coadă și unele rozătoare. Printre reptilele de aici se numără Agama, curcubeu și șopârle, deasemenea, furnici de foc, libelule, termite, fluturi și țesătorul de orb de mătase de aur printre numeroasele insecte și păianjeni.

Parcul forestier Bijilo este bogat în păsări și oferă oportunități excelente de observare a păsărilor în Gambia. Peste 133 de specii de păsări au fost înregistrate aici, cu diverși hornbills, fazani, cuci, păsări solare, grauri, țesători, waxbills, vulturi și șoimi etc

Ei bine noi eram setați pe maimuțe. Am ajuns rapid la rezervație. Din ce am văzut nu există nicio taxă de acces. Lams a cumpărat niște alune de la îngrijitori pentru a le atrage la noi. Nu vreți să știți ce era acolo. Am mai întâlnit maimuțe și în Bali și în Zanzibar și în Thailanda ori Gibraltar, dar așa de multe și de jucăușe ca aici nu mai văzusem. Colobus red sunt mai prietenoase, iar green velvet un pic mai sperioase, dar atrase de mâncare și-au înfrânt până la urmă teama.

Vă dați seama că într-o asemenea nebunie, într-o asemenea maimuțăreală nu am avut ochi și pentru alte animale din parc. Am hrănit și ne-am jucat doar cu aceste două tipuri de maimuțe. A fost o vizită foarte relaxantă în care efectiv ne-am simțit iar copii. Pozele o să vorbească mai bine decât mine.

După vizita la maimuțe am mers către Serekunda, cel mai mare și mai aglomerat oraș din Gambia. În fapt Serekunda este cel mai mare centru urban al Gambiei și este format din nouă sate, cu un număr de aproximativ 390 000 de locuitori. Numele Serekunda înseamnă “casa familiei lui Sayer – Sayer kunda” , Sayerr Jobe fiind întemeitorul acestui oraș în secolul al IX-lea.

În Serekunda am dat de o aglomerație absolut înfiorătoare. Am coborât în piața centrală alături de ghid, în timp ce Lams a rămas în mașină. Am coborât cu gândul să simțim atmosfera și vibe-ul locului, dar și să facem ceva cumpărături. Lams ne-a avertizat să avem mare grijă la buzunare și nici să nu facem poze. Fiind mare aglomerație este foarte ușor să fii tâlhărit. Cu mare precauție am reușit să prind câteva instantanee din zonă.

Serekunda market este un fel de complex Europa de pe vremuri. Plin de comercianți de tot felul, marfă expusă oriunde chiar și pe jos, hamali grăbiți, măgăruși, cărucioare de tot felul și prin această nebunie își mai fac loc și mașinile. Această piață imensă extinsă și pe marginea drumului este locul ideal să simți tumultul vieții urbane din Gambia, dar nu este ceva chiar pe gustul meu. Eram cam singurii albi din zonă și aveai așa o senzație ciudată când toți ochii erau îndreptați către tine. Am încercat să facem ceva cumpărături, dar pentru noi prețurile erau deja de câteva ori mai mari. Până la urmă după lungi negocieri ne-am achiziționat câteva briz-briz-uri cu motive africane.

Oricum acest loc este greu de uitat. Oameni îmbrăcați foarte colorat, mașini ce claxonează non stop, muzica care urlă în difuzoare, femei cu copii agățați în spate și cu diverse coșuri pe cap, tot felul de hamali grăbiți care nu au nicio jenă să dea peste tine dacă le stai în drum. Sincer parcă ne aflam într-un mușuroi de furnici sau de termite că tot sunt la modă aici. Praf, mult praf, mâncare gătită direct pe stradă în aceste condiții improprii, marfă în special second hand întinsă direct pe jos în praf, vânzători ambulanți, parcă și acum în momentul în care povestesc simt că mă obosește această aglomerație și nebunie teribilă. Dar, ce să fac, o pun la capitolul experiențe autentice africane.

După ce am scăpat de aglomerația din Serekunda am mers spre următorul oraș aflat în program să-l vizităm și anume Bakau. Acesta este un oraș mic, dar mai mare decât capitala Banjul și localnicii spun că a fost construit în jurul unui iaz plin de crocodili. Acum să vă spun povestea auzită de la ghid, despre cea mai populară atracție din Bakau.

Aceasta este un iaz cu apă dulce aflat în inima suburbiei Kachkally aflată la doar 700 de metri de plajă și de apele Oceanului Atlantic. Bazinul se află sub custodia unui clan principal numit Bojang, ai cărui strămoși s-au stabilit în zonă în urmă cu aproximativ 500 de ani. Conform tradiției orale, la scurt timp după sosirea Bojang în zonă, ei au fost vizitați de spiritul fertilității Kachikally, sub forma unei bătrâne aparent tulburate, care pretindea că fiica ei se îneacă în piscină. Familia a făcut tot ce a putut pentru a-l ajuta pe Kachikally, care l-a răsplătit încredințând piscina în grija lor și cerându-le să o populeze cu animale sălbatice. Câteva săptămâni mai târziu, familia a capturat și a eliberat în bazin o pereche de crocodili care sunt strămoșii pentru cei aproximativ 100 de crocodili care o locuiesc astăzi și acționează ca intermediari cu spiritul Kachikally. În timpul sezonului ploios, mulți dintre locuitorii piscinei se împrăștie în orașul și peisajul rural din jur și ocazional sunt povești despre oameni care se trezesc și găsesc un crocodil tânăr lângă patul lor!

Am ajuns pe la ora 12 la acest punct turistic. Am fost întâmpinați de o mulțime de copii, care sunt învățați să primească de la omul alb, rechizite, hăinuțe sau doar bomboane. Chiar la intrarea în parc am dat de un muzeu cu poze despre istoria Bakau, dar și despre implicarea Gambiei în al doilea război mondial, am văzut poze și de la vizita reginea Angliei, dar și poze ale diverșilor președinți ai republicii. După vizita din sala acestui mic muzeu de istorie am intrat în alta plină de instrumente muzicale specifice zonei. Tobe de tot felul, ceva asemănător harpei ori xilofonului plus o colecție de costume și măști tradiționale cu motive africane.

Fără să ne dăm seama am ajuns rapid și în zona crocodililor. Aici ne-a întâmpinat un băștinaș care ne-a povestit că pentru ei crocodilul este un animal sacru. Povestea continuă cu faptul că dacă o femeie sterilă face o baie în iazul plin de crocodili aceasta va putea rămâne apoi gravidă, iar invariabil copilul născut după această experiență va purta numele Kachikally. Sincer eu nu știu cum ar putea face cineva baie în acel iaz de apă micuț plin de crocodili periculoși. Se știe că dacă pe mal par inofensivi în apă se schimbă rapid lucrurile.

Supravegheați atent de către băștinași am început o sesiune de fotografii cu cei de pe mal. Am putut să-i mângâiem pe spate, aceștia fiind insensibili la atingerea noastră. Aceștia se pare că sunt foarte învățați cu vizitatorii umani și sunt destul de docili. Pe uscat firește. Cel mai mare crocodil din acest bazin se pare că area vreo trei metri lungime și este un mascul în vârstă de 70 de ani. Acesta se numește Charlie după numele primului turist care a avut curajul să-l atingă. Rareori își face apariția în zilele noastre, localnicii chiar insistă că acesta încă mai trăiește.

Apa bazinului plin de crocodili este mâloasă și plină de mătasea broaștei. Prin zonă sunt o mulțime de broaște care se pare fac parte din dieta zilnică a acestor monștrii preistorici. La final am fost rugați să ne scriem într-un catastif impresiile despre acest loc și să donăm o sumă pentru întreținerea acestor animale deosebite. Am donat și eu vreo zece dolari, mai ales că momentan nu prea erau turiști în zonă, eram de abia a doua familie din ziua respectivă, ce a a ajuns la crocodili. Apropo ce repede s-ar scăpa de un om în acest loc. Închei povestea cu această glumă morbidă.

Tura din această zi continua cu vizita la o familie tradițională, dar și cu vizitarea unei mici făbricuțe de textile. Destul de obosiți am decis să sărim peste aceste două opriri și să mergem direct la masă. Așa că drumul nostru a continuat spre Paradise Beach. Aici am dat de un mare complex unde erau mulți turiști ce erau la masă. Se servea prânzul în stil bufet, adică te duceai să-ți iei singur ceea ce-ți poftea inimioara. Am mâncat destul de bine aici, pește, pui, cartofi prăjiți și salată asortată. Băuturile se comandau de la bar și erau în sarcina noastră să le plătim.

După ce am mâncat am stat un pic la plajă, pe această plajă paradisiacă între ghilimele. Pentru acest tur prin Gambia am plătit 2700 dalași de persoană. Aici s-a încheiat sejurul nostru din Gambia. O să vă mai povestesc doar despre un restaurant situat în zona lor cea mai turistică din Senegambia și cu acesta închei poveștile din această zonă atât de puțin cunoscută, dar destul de interesantă.

Este un loc aparte, un loc mai mult destinat turiștilor aventuroși

Maimuțe, crocodili, nebunia din Serekunda...

---

VIZUALIZĂRI: 634 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI