GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Pietricica destinului din Tribul Zulu
Sunt în mijlocul unei comunitâți tribale Zulu, unde toată lumea se mișcă între contururile dulci ale caselor și ascuțimea vârfurilor de pomi ce se topesc în depărtări. Ochii ageri ai localnicilor și mâinile lor bătătorite ies instantaneu din hârtia albă unde stau ascunse... încerc să-i imortalizezi pentru a nu pierde spiritul locului dar vraja trăirii unor experințe unice te ajută să levitezi între real și imaginar... de fapt trăiești un basm în care oameni cu pielea de culoarea pergamentului se poartă natural, zâmbind mai tot timpul. Bonomia, după cum ne spune ghida, este o parte a filozofiei de viață a tuturor oamenilor din trib, oameni care trebuie să se adreseze unul altuia doar cu numele mic, exceptând bătrânii, cărora le se spune Baba sau Mama. Și la ei viața pe pământ este tranzistorie, între două reâncarnări, iar păsărlele din copacii seculari ce aduc veselia prin trilurile lor sunt sufletele copiilor ce urmează, la rândul lor, să-și înceapă un nou ciclu de viață...
Contrar planurilor mele, ocolim Casa Marelui Vraci, și următoarea țintă este întâlnirea cu Marele Șef de Trib care este păzit de o santinelă cocoțată tocmai la înălțimea unei case cu două etaje. Omul este înarmat cu un arc învelit în piele de tigru, două brățâri din pene de struț pe antebraț, un fel de fustă din franjuri din piele de gazelă și cu o privire prietenoasă. Thaide ne învață să rostim în cor un fel de parolă de trecere înainte de a pătrunde în apropierea uneia din zonele mai fierbinți ale tribului.
Șeful de Trib, îmbrăcat într-o tunică de tigru danteleată, o macetă și o coroană pe cap, cu însemnele tribului, ne lasă drum liber spre propria-i colibă. În fața sa, apare soția principală, cu un turban uriaș, plin de codificații de culori ce bat în roșu, verde, galben și albastru, sub desenul un cap de vacă-totul ne vorbește despre statutul ei priviligiat. Simbolul vacii, din a cărei piele îi este croită fusta, celebrează un animal atât de prețuit, încât toți bărbații din trib ar renunța cu drag la propriie soții în favoarea blândei rumegătoare. Vaca este atât de râvnită, încât chiar Șeful de Trib ne spune că ar prefera să fie înmormăntat alături de cornutele care îl înconjoară, o remarcă ce nu-i schimbă nimic din expresia feței atotputernicei sale soții.
Între timp, Soția Supremă stă alături de una dintre cele 34 de fiice ale Șefului de Trib, cu olița de argilă neagră pe cap, o povară a fecioriei unei fete, dar cu o costumație ce îmbină o fustă și o bluză într-o combinație de negru cu galben dechis. Thaide ne arată un scăunel pe care mireasa îl va primi dar de nuntă de la mire, de fapt, un suport de lemn ce ar înlocui perna. Urmează un soi de covată pentru frământatul făinii și gătit, o îndeletnicire pe care mamele o iau în serios când vine vorba de măritiș.
La prima vedere, Nandi (deliciu), fecioara cu numărul 34 a Șefului de Trib, afișează o tristețe înăbușită, fără cuvinte. Însă din momentul în care dinții ei de un alb intens ies la iveală printr-un zâmbet larg, atunci îi și apar două luminițe mari din întunericul de tăciune al ochilor. Instantaneu, toată fizionomia ei capătă trăsături noi, pline de farmec personal și magnetism.
Când trecem prin fața colibelor din preajmă, stăpânii lor, cu pălării rotunde având vârfuri ascuțite, cu soții și fete care fie gătesc, fie țes covoare în culori naturale, presărate cu figurine în forme de romb, acceptă cu plăcere o poză și o strângere de mână. Doar Vânătorul Șef al tribului se silește să să-și ascundă privirea aspră sub un zâmbet de curtuoazie, poate isuficient exersat.
Ne oprim în fața unui cerc încadrat de pietre, unde zeci de oameni par interesați să vadă ce minune se mai ascunde și acolo. Mă rup de grup și mă îndrept spre locul faptei... toată lumea pare că se concentrează și ține câte o pietricică în mână... poate este vorba chiar de pietricica destinului.
Citisem recent că, aproximativ 12 % din ceea ce facem ar fi propria noastră opțiune. iar restul ar fi un pur hazard numit destin... oare să fie chiar așa?
Trimis de glcitizen in 30.08.19 15:53:19
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în AFRICA [alte locuri].
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (glcitizen); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2019 Dansul Zulu, o sărbătoare a trupului — scris în 15.09.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Incursiune în lumea nevâzută a Tribului Zulu — scris în 07.09.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Mai aproape de inima tribului — scris în 24.08.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Show-biz la Tribul Zulu — scris în 16.08.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Furia neagră. La Muzeul Apartheid din Johannesburg — scris în 26.07.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - nu recomandă
- Apr.2019 Drumul spre Soweto, sau drumul spre libertate — scris în 19.07.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - nu recomandă
- Apr.2019 Suspans pe străzile din Johannesburg — scris în 12.07.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - nu recomandă