Africa de Sud, în alb și negru

TIPĂREȘTE

Africa de Sud, în alb și negru

La sfârșitul unei zie africane, încerci să rămâi conectat la un pârîu fierbinte de cunoaștere. După primul cocktail răcoritor, cu. un coctail rece cu fructe, devii un burete care așteaptă să fie încins în fața paginilor imaculate și răbdătoare. Mai întâi, te raportezi la cifre, ore exacte, care te ajută să devii stăpân pe situație. Apoi, după un ritual deja exersat, apar oamenii, animalele, culorile, neprevăzutul, ritualul normal al vieții, semnificativul și, în sfârșit, imaginația. Puțină ordine printre poze te poate aduce chiar aproape de scriitorii veritabilelor reportaje de călătorie, constatare pe care o fac cu multă plăcere citind aproape tot ce apare pe AFA.

Pentru a începe șederea mea cu un oarecare entuziasm, am preferat să-mi fac o rezervare de acasă în savana de la Pillanessburg, o alegere norocoasă, trebuie să recunosc. Deja mă gândesc la următorii pași, cel puțin la fel de precauți ca și cei prin savană, adică la Dealul Constituției, Casele lui Mandela, Muzeul Apertheid, urmat de faimosul Soweto, unde s-a aprins pentru prima dată focul revoluției africane.

A porni de unul singur prin Johannesburg, chiar în miez de zi, aduce cu urmărirea unui leu prin savană având la îndemână rucksacul, sticla de apă, cu aparatul de fotografiat și... pielea albă. Fiindcă aici vorbim de un vulcan fierbinte ce stă să erupă de sub un popor frustrat de revolte, segregare rasială, războaie civile, de o sărăcie majoritară și o cumplit de nedreaptă împărțire a bunurilor.

De la o fereastă hotelulului meu, zăresc străzile centrale ale capitalei, cu spații verzi ce domină copios orașul, cu blocuri de înălțime medie, blocuri ce nu au balcoane, cu excepția etajelor superioare. În rest, clădiri cu ferestre mici, cam neprietenoase și mascate de gratii metalice. Acoperișurile au o linie robustă, cu cu armonii gotice, garduri înalte împrejmuite de sârmă electrică și ghimpată pe de-asupra, cu un aspect general de cazemate ce ascund fie bogății nebănuite, fie o frică teribilă de moarte. Undeva, pe lângă Job-Ring Road, se înalță dreptunghiul de sticlă al ultimului mall construit, pe lângă un romb mozaicat, înfășurat într-o năframă de stele, plin de cosmetice cu prețuri europene.

În față, două șosele fără pietonipe trotuarele alăturate, pe care se circulă tot pe stânga, te duc la cartierele exclusiviste Newton și Marshall Tower, ca pe dreapta să vezi, cel puțin de sus, aceeași opulență în Bronotein și Hillbrow.

Totul pașnic pe la primele ore ale dimineții, când ghidul meu local, Isaac, trebuie să sosească, fără mișcări de trupe și fără urme de răzmerițe locale.

Minutele se scurg incet, în ritmul lor natural, pe deasupra pământului ce-ți frige deja pielea prin talpa pantofilor, iar gândurile piezișe despre acest oraș așezat deasupra unui butoi ce fierbe în clocote, îmi dau târcoale. Dacă mai adaug ce mi-a spus o doamnă ce-și depunea actele de repatriere la Consulatul Africii de Sud din București, cum că țara asta are multe de oferit, doar că existâ și reversul medaliei, unul de care ar prefera să uite. Fostă lucrătoare în domeniul viticol, doamna cu pricina părăsea Africa de Sud, în ideea că s-a săturat să doarmă cu ușile ferecate și cu pistolul sub pernă... că moartea te poate aștepta la colț. Aici poți fi executat fără o implicare prea mare a autorităților, scurt și rapid, la orice oprire, chiar și la semafor.

Colac peste pupăză, cu o săptămână înainte de decolare, văd pe unul din posturile noastre comerciale (Digi 24) cum o tânără canadiancă, venită să-și viziteze o prietenă, este oprită chiar la o intersecție, unde doi tineri de culoare au abordat-o. Un foc de armă în parbrizul mașinii, o șoferițâ tîrâtă de păr afară, prin geam, și o mașină abandonată pe o străduță din apropiere. Un eveniment media banal în Johannesburg. Un moment horror pentru orice vizitator străin. Dar, odată ajuns aici, este greu să mai ai ezitări ce se pot dovedi fatale.

Încă pe durata zborului de peste ocean, auzeam șoapte cu vocea răgușită și familiară a Africii:

-Malimu, welcome to hell! (Profesore, bun venit în iad!)

---

VIZUALIZĂRI: 518 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI