Africa de Sud: Johannesburg, Pretoria, Cape Town si Peninsula Capului

TIPĂREȘTE

Am fost in vizita la o verisoara trimisa cu un proiect in Johannesburg si am mers pe o perioada de 10 zile, in luna august, cand la ei, in Emisfera Sudica, este iarna. Iarna sud-africana am gasit-o interesanta, cam ca primavara noastra (15-20 C), cu mentiunea ca vegetatia era arida-tomnatica oarecum, iar solul rosiatic.

Infrastructura tarii este impresionanta (autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale asfaltate "ca in palma", aeroporturi moderne), probabil ramasa de pe urma organizarii Campionatului Mondial de Fotbal din 2010. Fiind o fosta colonie britanica, se circula pe stanga, cam haotic ce-i drept (mai rau ca in Balcani!), opulenta masinilor sud-africanilor (aproximativ jumatate sunt jeep-uri) sfidand orice prejudecata referitoare la saracia "Continentului Negru".

E drept, Africa de Sud e cea mai bogata tara africana. Preturile sunt sensibil mai mari decat la noi, dar salariile sunt exponential mai mari, un salar mediu fiind la echivalentul a 6000 lei.

Ah, si sa nu uit: procedura de obtinere a vizei este acceptabila pentru cei din Bucuresti si extrem de grea si consumatoare de nervi pentru cei din afara Bucurestiului, intrucat necesita cel putin 2 drumuri dus-intors (depunere acte si ridicare pasaport cu viza) la Bucuresti sau chiar mai multe, daca nu sunt in regula numeroasele acte ce trebuie pregatite. Insa cel mai deranjant este felul de a vorbi deloc prietenos al angajatilor Ambasadei (care sunt romani, nu va speriati!), atat la telefon (iti inchid in nas fara prea mare efort), cat si in scris (mai pastrez mail-ul in care mi s-a raspuns in sictir la cele cateva nelamuriri ale mele cu ceva de genul: "raspunsurile deja se afla in lista cu documentele necesare"). Peste toate acestea, se adauga si posibilitatea exprimata verbal de a trimite un cunoscut din Bucuresti sa ridice pasaportul cu viza, expedierea de catre dvs. catre acesta a hartiei de ridicare a vizei, telefonarea ulterioara la Ambasada pentru asigurare (sa nu mearga acel cunoscut degeaba pana acolo) si negarea, tot verbala, a acestei posibilitati. Deci, luatul de urgenta al unui mijloc de transport pentru recuperarea hartiei de la cunoscut si fugitul la Ambasada pentru ridicarea pasaportului si a vizei (daca este aprobata). Am vrut sa le fac reclamatie si... inca n-ar fi prea tarziu.

Johannesburg este orasul in care am avut "cartierul general", de acolo plecand singur in fiecare zi catre o alta destinatie, un alt oras sau chiar o alta tara (Botswana). De altfel, este cel mai mare oras de pe planeta neasezat pe cursul sau marginea unei ape si gazda celui mai mare aeroport din Africa. Zona metropolitana Johannesburg-Pretoria (asimilabila din punct de vedere administrativ cu Provincia Gauteng), respectiv granitele oraselor din respectiva zona pot fi cu greu delimitate, fiind vorba de un conglomerat de asezari urbane si periurbane de dimensiuni impresionante, asemeni zonei Rin-Ruhr sau, sa va imaginati mai usor, unei zone Ploiesti-Bucuresti impanzita ipotetic cu autostrazi si cu alte asezari.

Infrastructura este impecabila, cum am spus, in combinatie cu circulatul pe stanga oferind reteta cea mai simpla pentru ratacire. Intr-o zi eram cu verisoara mea si colega ei nigerianca, 3 telefoane cu vreo 4 aplicatii GPS si ne-am invartit cu masina cam o ora, pana ne-a venit rau, incercand sa gasim un magazin intr-o zona cu autostrazi structurate pe 2 niveluri, bretele de intrare/iesire pe ele etc.

Eu am stat in cartierul Sandton (pana nu demult, oras separat), la un hotel "de top", unde primise verisoara mea apartamentul. Cartierul Sandton e considerat cel mai "safe" din Johannesburg (desi si acolo mi-a povestit ca au fost impuscaturi, chiar in zona hotelului), la capatul opus al sigurantei aflandu-se Soweto, renumitul township cu case din tabla.

Orasul in sine e cel mai nesigur oras in care am fost vreodata, jafurile si impuscaturile fiind la ordinea zilei si va voi da doar cateva exemple:

1) in prima zi cand am ajuns, verisoara mea primise mesaj pe Whatsapp cum ca unei colege de-a ei era sa ii fie sparta masina la stop de catre niste indivizi aparuti ca din senin din boscheti, iar aceasta, vazand ce se intampla, a pornit pe rosu si au tras dupa ea;

2) in a doua zi, fiind bolnav (probabil schimbarea de anotimp intr-o singura zi) am decis sa merg cu verisoara mea intr-un mall, la scurt timp afland ca e alerta cu bomba intr-un mall - noroc - n-a fost acel mall si alerta a fost falsa;

3) seful ei era sa fie omorat cu cateva saptamani in urma - nu mai retin detaliile;

4) in centrul Johannesburgului, cand scoteam telefonul sa ma uit la ora, ma oprea lumea sa-mi recomande sa-l bag inapoi in buzunar, ca poate mi-l smulge careva (am fost atentionat de foarte multa lume);

5) in preajma Muzeului Apartheid-ului vazusem ca e stadionul FNB, cel mai mare din Africa si am fost tentat sa-l vizitez - dupa ce m-au rugat insistent o gardiana si un gardian de la alte obiective din zona sa nu merg, ca pana si ei erau sa fie jefuiti acolo, daramite un turist alb numai bun de furat, m-am linistit;

6) la sfarsitul unei zile terminate cu bine, am vrut sa-mi fortez norocul si sa mai fac poze la un pod - in momentul in care am dat sa ma indrept spre el, veneau niste indivizi suspecti spre mine, deja vorbind ceva cu mine, m-am facut ca nu-i aud si am facut stanga-imprejur sa cobor direct in gara de tren.

Legat de transport: fac legea Gautrain (un sistem de trenuri ultramoderne de mare viteza ce fac legatura intre principalele orase si cartiere din Provincia Gauteng, inclusiv aeroport, la care calatoriile se achizitioneaza pe baza unui card reincarcabil; ca o paranteza - garile Gautrain sunt asemanatoare unor statii de metrou si sunt pazite de jandarmi, deci sunt relativ safe), renumitele autobuze rosii CitySightseeing

Tour in regim hop-on-hop-off, Uber si, eventual, masina personala sau inchiriata. Orice alt mijloc de transport public e nerecomandat, inclusiv mersul pe jos (mai ales ca este vorba de distante foarte mari). Ca si la noi, intre Uber-isti si taximetristi exista un conflict puternic (la ei se lasa si cu batai) si trebuie evitat, pe cat posibil, ca Uber-istii sa opreasca sau sa ia clienti in locuri care sa-i "demaste" prea evident, gen in fata aeroporturilor sau garilor; e de preferat sa opreasca vis-a-vis de un obiectiv, in lateral sau si mai bine, la o straduta distanta.

Recomandare generala: a nu se iesi pe strada dupa lasarea intunericului. Eu am facut-o o data (ca m-am zgarcit sa mai dau banii pe un Uber) si am mers pe jos jumatate de ora in pas-alergator de la gara Sandton la hotel, starnind dupa mine privirile multor dubiosi (si asta in cel mai sigur cartier!). Daca esti femeie alba singura, esti foarte vulnerabila si pe timp de zi, pe timp de seara nici nu mai poate fi pus in discutie.

Principalele atractii sau oportunitati de distractie:

1) Muzeul Apartheidului - un muzeu impresionant ce graviteaza in jurul personalitatii lui Nelson Mandela,

2) Dealul Constitutiei - un ansamblu Curtea Constitutionala-o fosta inchisoare,

3) Cradle of Humankind (Leaganul Omenirii) - locul unde s-au gasit cele mai multe exemplare de ramasite de hominin, veriga lipsa intre om si maimuta, un loc greu de gasit de catre GPS-uri, dar care mi-a placut ENORM de mult (practic, cel mai mult din toata zona) si m-a facut sa ma conving pe viata ca suntem o singura specie si ca rasismul e o absurditate, propunand tot felul de activitati interactive pentru toate varstele, gen mers pe o pluta printr-o pestera unde ti se simuleaza primele descoperiri ale omului (apa, foc etc.), joaca de-a ADN-ul si o multitudine de alte chestii - merita mers! ,

4) mici parcuri sau rezervatii naturale private cu animale - sunt cu duiumul in jurul Johannesburgului, intinzandu-se pe cateva hectare, unde poti face safari pentru a vedea animale "in libertate", dar au si sectiuni de crese pentru puii de animale, unde poti interactiona cu ele sau le poti hrani (un fel de hibrid intre parc zoo si parc national); eu am ales Rhino and Lion Nature Reserve, pentru ca nu am avut timp sa fac safari in Parcul National Kruger si nu am regretat.

Pretoria, capitala administrativa a Africii de Sud, este un oras ceva mai mic si ceva mai civilizat decat Johannesburg-ul si m-a frapat prin splendida sa arhitectura anglo-saxona, "presarata" ici-colo cu mizeria specifica unei capitale. Ai impresia ca te afli intr-un oras englezesc, dar te trezeste la realitate clima si... populatia.

La Pretoria se ajunge usor cu Gautrain-ul, coborand la statia cu acelasi nume si se poate face un tur al orasului pe jos (mi-a luat cateva ore, ce-i drept) intre principalele obiective: Melrose House (o casa impresionanta in stil victorian unde s-a semnat sfarsitul celui de-al Doilea Razboi al Burilor) -» Burgers Park -» The Union Buildings (Guvernul) -» Church Square (statuia lui Paul Kruger, vechiul teatru, vechea banca olandeza, Palatul de Justitie si alte cladiri in stil anglo-saxon) -» Primaria -» inapoi la gara Gautrain (langa care se afla gara veche, ea insasi un monument arhitectonic colonial superb - atentie! de la gara veche se pot lua doar trenurile "obisnuite").

Cape Town, capitala legislativa a Africii de Sud, este cel mai frumos oras ce l-am vazut in viata mea (si am vazut destul de multe!), un oras de care te indragostesti iremediabil: este un amestec de munte, ocean, plaje, arhitectura coloniala si victoriana splendida, biodiversitate incredibila si stil de viata boem.

Am ajuns acolo de la Johannesburg in 2 ore si putin cu FlySafair la un pret rezonabil, dar exista mai multe companii aeriene care ofera acest zbor intern (Mango, Kulula, South African Airways, British Airways). In opinia mea, este nebuneasca ideea de a merge cu trenul sau masina 1400 km (Johannesburg - Cape Town) la acelasi pret sau mai mare decat un zbor low-cost.

De la cochetul Aeroport International Cape Town am luat transportul public pana in oras (MyCiTi se numeste compania, au autobuze moderne si cursele se pot achizitiona pe baza unui card reincarcabil). Autobuzul A01 te duce pana in Centrul Civic, o zona impanzita cu cladiri de birouri, zgarie-nori si... palmieri. De acolo, am luat-o pe jos pana in "adevaratul" centru al orasului (aprox. 15 minute) si am achizitionat un bilet pentru autobuzul rosu CitySightseeing Tour cu bilet pentru funicularul ce te urca pe Table Mountain inclus, sa nu mai stau acolo la coada.

Erau mai multe variante de rute, am ales bilet pentru ruta rosie, deoarece ma interesau obiectivele de pe traseul ei. Nu mai retin calculele, dar am iesit foarte bine si decizia a fost inteleapta, caci la sosire era o coada maricica la bilete si alta coada (mult mai acceptabila) la urcat in funicular, plus ca aveam posibilitatea sa ma dau jos si sa ma urc in orice statie de autobuz CitySightseeing aferenta rutei rosii (hop-on-hop-off). Urcarea cu funicular pe Table Mountain (desemnat una din cele 7 Minuni ale Naturii) it's a must, peisajele vazute taindu-ti respiratia: de la valurile Oceanului Atlantic care se sparg de stancile si plajele statiunii Camps Bay pana la incredibila panorama asupra orasului Cape Town.

Acea zona de pe Table Mountain, desi stancoasa si cu vegetatie mediteraneana, are si amenajari turistice de bun-simt, care nu strica natura zonei: un restaurant "impinge-tava" + cafenea (unde am mancat carne de strut la pret foarte bun), vreo 2 magazine de suveniruri, banci, binocluri panoramice etc.

De pe munte se vede si Insula Robben, unde Nelson Mandela a fost intemnitat timp de 18 ani (se fac tururi din Cape Town din zona numita Victoria&Alfred Waterfront, dar nu am apucat sa merg, din cauza timpului scurt).

De la coborarea de pe Table Mountain am luat inapoi autobuzul rosu de-a lungul plajelor insorite ale Cape Town-ului, prin cartierele exclusiviste cu vile de lux apartinand VIP-urilor care vin din cand aici pentru se refugia de paparazzi americani si europeni, coborand la V&A Waterfront, zona portuaro-turistica a orasului. De acolo am luat-o la pas sa vizitez Catedrala St. George, Casa Sclavilor, Parlamentul cu parcul cu veverite aferent (vai, sud-africanilor, veniti la noi, sa vedeti cat trebuie sa fie un Parlament! :)), Cetatea Bunei Sperante (i-am vazut doar zidurile, dar din satelit pare a fi similara cu Cetatea Oradea) si... un fragment din Zidul Berlinului!

Am ajuns seara la hostelul la care facusem rezervare - Hostel HomeBase Cape Town Backpackers - care oferea enorm de multe chestii la 50 lei pe noapte! M-au primit fain, mi-au facut un tur al hostelului, care, venind vorba, era foarte intins: avea foarte multe camere, tematice (a mea era "camera zebrelor", dar am mai vazut camera fetelor, camera barfelor etc.), bucatarie, terasa, multe bai, camera de jocuri, un panou unde vizitatorii isi lasasera salutul si semnatura in foarte multe limbi (am vazut scris inclusiv ceva misterios despre Romania), iar apoi am iesit la o plimbare de seara - la Cape Town poti iesi seara din casa, orasul fiind full de turisti. Langa Cape Town ai o multitudine de posibilitati: vizitarea unor podgorii (vinurile sud-africane fiind printre cele mai renumite din lume) din zonele Stellenbosch, Wemmershoek, Franschhoek, a unor statiuni pescaresti splendide precum Fischhoek, a unor mici parcuri sau rezervatii naturale private cu animale unde se poate safari ("game reserve") sau - de neratat! - a Peninsulei Capului, locul cu cea mai mare biodiversitate din lume.

Peninsula Capului, Cape Point si Capul Bunei Sperante le-am vizitat in a doua (si ultima) zi de stat in Cape Town, pornind dis-de-dimineata cu o trupa superfaina care se numeste Baz Bus - era singura firma care oferea turul exact cum voiam eu: viza toate obiectivele importante din Peninsula Capului si urma sa ajung pe seara in oras, intrucat aveam zbor inapoi spre Johannesburg, toate astea la un pret similar cu inchiriatul unei masini.

Am ajuns bajbaind la sediul lor dintr-o cladire veche, intrucat era pana de curent in tot centrul! M-au primit foarte calduros la lumina lumanarii (fara misto!), m-au intrebat lucruri despre Romania si Transilvania, dupa care am pornit sa-i "culegem" pe restul inscrisilor ce nu venisera la sediu (microbuzul facea oprire la principalele hoteluri). M-a distrat modul in care acestia isi faceau urcarea in microbuz - ghidul ii prezenta: "She's Heidi and she's from Germanyyy! ", la care restul din microbuz avea cate o reactie de genul "wow! " sau "woohoo! " si aplaudam. Am fost cam trei sferturi europeni (majoritatea erau cupluri) si un sfert americani, japonezi si indieni.

Traseul a fost: Hout Bay si Insula Duiker (biletul pentru vapor nu era inclus in pret, dar era nesimtit de ieftin) cu a sa colonie de foci (am crezut ca zbor de cateva ori peste bordul vaporului, la ce valuri erau si stil de mers avea capitanul, dar am scapat cu viata si s-a meritat, focile fiind total neinteresate de noul val de turisti veniti sa le vada), oprire pentru picnic (care era inclus in pret) la Chapman's Peak Drive, colonia de pinguini de pe plaja Boulders din Simon's Town (momentul meu preferat), oprire pentru dat cu bicicleta in Rezervatia Naturala Cape Peninsula (da, microbuzul avea si o adevarata parcare de biciclete ascunsa in partea din spate), Cape Point (o priveliste superba asupra vegetatiei si oceanului, un magazin de suveniruri, toalete, babuini care devin foarte periculosi daca le dai mancare - lucru repetat cu insistenta atat de ghidul nostru, cat si de indicatoare cu atentionari), Capul Bunei Sperante (cel mai sud-vestic punct al Africii, loc care nu mai are nevoie de nicio prezentare in istoria Marilor Descoperiri si unde, din unele surse, ar fi locul de intalnire al Oceanului Atlantic cu cel Indian - conform altor surse, acest loc ar fi Capul Agulhas - cel mai sudic punct al Africii) si inapoi spre Cape Town, cu oprire pentru luat masa in curtea Centrului de Informatii din Rezervatia Cape Peninsula.

CONCLUZIE: in Africa de Sud merita din plin vazute doar Cape Town-ul si Peninsula Capului, un amestec de munte, ocean, plaje, biodiversitate, istorie si arhitectura coloniala, aflate in contrast cu zona Johannesburg, o zona metropolitana nesigura cu criminalitate uriasa si lipsa unor obiective turistice majore.

---

VIZUALIZĂRI: 8853 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI