Luxul si fastul catolicismului la Abatia Melk

TIPĂREȘTE

De cand a fost Austria mentionata pentru prima oara intr-un document oficial in urma cu mai bine de o mie de ani si pana a devenit un mare imperiu, au trecut cateva secole. Odata cu dezvoltarea ei a crescut si influenta si puterea bisericii. Caci in orice perioada din istoria unei tari (sau a omenirii in general), religia a jucat un rol foarte important – a fost o forma de organizare si de contol al maselor - si cu cat influenta sa a fost mai mare, cu atat putera sa economica a atins valori egale cu ale reprezentantilor statului (a caselor regale, a monarhiei in general).

Traversand Aurstria, in zona Vaii Wachau, desi nu era in programul nostru, ghidul ne-a propus sa facem un popas la Abatia Melk. Cineva din grup a intrebat „ ce este aceea o abatie” si raspunsul simplu a fost „ un fel de manastire”. Asemanarea se opreste doar la faptul ca si in una si in alta convietuiesc, dupa reguli diferite de cele ale societatii civile, reprezentanti ai bisericii. Asa cum regulile difera, si „ nivelul de trai „ este mult diferit. Oricine a vazut o manastire de calugari (ortodoxa) a remarcat simplitatea in care acestia traiesc, conform conceptelor acestei religii. Dar la fel de bine, cine a intrat macar odata intr-o abatie (sau intr-o catedrala catolica) a fost uimit, socat sau fascinat de bogatia materiala a acestora. Caci una este sa te retragi la manastire si sa iti duci viata in mere simplitate materiala dar in bogatiea credintei si in innaltare spirituala... si alta este sa traiesti intr-o abatie in care luxul, bogatia materiala, fastul sa depaseasca cu mult nivelul de trai al societatii.

Abatia Melc nu face nici ea exceprie. Situata la doar cativa km. de autostrada A1 ce strabate Austria, acesta abatie a fost resedinta primului conducator al Austriei de sud-vest in anul 976, Leopold I... O suta de ani mai tarziu Leopold al II-lea, a oferit in dar aceasta resedinta, ordinului benedectin si de atunci viata acestei abatii s-a desfasurat fara intrerupere. La inceput in cadul abatiei, a fost infiintata o biblioteca si o scola si cum tipar nu exista, manuscrise unice si de mare valoare au fost scrise, aduse si pastrate la Melk.

Asa cum am vazut-o eu, este cam de la 1700, cand cladirile au fost reproiectate si realizate de nume mari ale vremii; constructori si artisti renumiti, care au adus arta si luxul „ in casa Domnului „. De multe ori in istoria sa, viata la abatie a fost in stransa legatura cu vita civila; conducatorii abatiei au fost de multe ori numiti prin ordin imperial, existand astfel o legatura intre puterea casei regale si influenta bisericii asupra maselor.

La inceputul sec. XX, in abatie s-au facut ample lucrari de modernizare; s-au introdus curentul electric, canalizarea si au fost comandate noi lucrai de arta.

Am lasat autocarul in parcarea de langa abatie si am intrat pe domeniile acesteia. De la primii pasi, am fost intampinati de o prima gradina fastuoasa. De la nivelul locului unde este parcarea, se coboara o scara dubla (simetrica) catre prima curte interioara. Totul este aranjat dupa reguliele si maretia unei gradini regale. Iarba, florile, copacii si fantanile arteziene sunt frumos aranjate dupa reguli peisagiste de mare clasa. Pe partea dreapta sunt terase si magazine cu suveniruri pentru turisti. (religia nu mai este demult doar o credinta, este si comert... si inca unul facut la cele mai inalte stndarde).

Am trecut apoi intr-o alta curte interioara, simpla, pietruita, de jur imprejurul careia sunt cladirile propriuzise ale abatiei. Cele din partea drepta sunt rezervate preotilor, iar in cele din stanga este permis accesul vizitatorilor. Turul poate fi facut cu sau fara ghid local. Este suficient sa vezi scara bogat ornamentata ca sa iti dai seama cam ce te astepta in multele sali si coridoare pe cere le vei strabate. O sala lunga ca un coridor, este plina cu statui ce reprezinta filozofi, si alte pesonalitati din lumea antica. O alta este plina ‚ cu tablouri mari, ce infatiseaza imparati si impatatese. Am trecut dint-o sala in alta, amenajate mai bine si mai frumos decat multe muzee prin care am fost. Fiecare era luminata in alta culoare (verde, albastru sau oranj), toate aveau sisteme de AC, display-uri pe care rulau filme documentare si desigur CCTV. Pe langa operele de arata, haine de gala ale preotilor, carti si manuscrise rare si foarte vechi, am remarcat si sobele deosebit de bogat ornamentate, pastrate din vremea cand nu exista curent electric. O sala cu totul speciala, este Sala Oglinzilor, unde obiectele expuse, capata o alta dimensiune datorita reflectarii imagini in oglinzile care acopera in totalilate peretii.

Traseul turistic, m-a dus apoi pe o terasa exterioara de la inaltimea careia am admirat orasul Melk, dupa care am intrat in mare biblioteca. Mii de carti vechi, admirabil legate in piele, umplu de jos si pana sus o biblioteca imensa... Daca pana la acest punct al vizitei, in fiecare sala spunem soptit un lung „ uauuuu... ” de admiratie... cand am intrat in capela abatiei, am ramas muta. Cata grandoare, cate picturi si cate sculpturi minunate impodobesc acest lacas nici nu stiu sa spun. Totul este din marmura sculptata cu o indemanare si finete deosebite (sa nu uitam ca totul este realizat manual). O multime de ornamente aurite intregesc aerul regal al acestei catedrale. Sfinti, arhangheli si calugari... toti isi gasesc reprezentarea acolo. Priviti fotografiile si veti intelege mai bine despre ce vorbesc. De o parte si de alta a navei, altare mari si bogat ornamentate, aduc un omagiu celor ce se odihnesc acolo. Oraga in sine este o mare realizare tehnica si artistica. Dupa minute intregi de contemplare a acestei catedrale, am reusit sa revin cu picioarele pe pamant si iesind din catedrala, am luat o gura de aer curat in alta gradina ce se afa in partea stanga a domeniului. Si acolo, totul arata perfect; alei late pietruite, flancate de copacei si arbusti perfect taiati in diverse forme invitau turistii la relaxare. In centru este o fantana arteziana, in a cerei apa limpede traiesc ca in intr-un mic Paradis, cativa pestisori colorati sub conducerea pestisorului auriu.

---

VIZUALIZĂRI: 6416 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI