Am ajuns la Pensiunea Lucinel datorita review-urilor citite aici, și nu numai. Suntem o familie cu un copil și am dorit sa vizitam Viena intr-un week-end prelungit. Am gasit o pensiunea curata, ordonată, camere spațioase, intr-o locație foarte liniștită, iar masina am parcat-o in curte. Ceea ce nu am știut, a fost ca vom găsi um om deosebit la Pensiunea Lucinel, care se ocupa de fiecare oaspete în parte cu o dedicație, caldura și implicare copleșitoare. De știam, nu ma mai oboseam [...] — citește

Ideea de a petrece o săptămână la ski undeva prin Alpi ne-a venit destul de spontan. Nu premeditasem această vacanță, dar pentru luna februarie ne-am gândit că nu ar strica câteva zile la munte, la zăpadă. Până anul trecut, schiul venea la pachet cu o vizită la copii, așa că împăcam utilul cu plăcutul. Acum însă ei nu mai stau chiar la baza pârtiei, ci locuiesc ceva mai departe de stațiunile de ski din Austria. Dar de ce să nu mergem totuși la ski, mai ales că anul [...] — citește

Inima orașului Graz bate sus, pe Schlossberg – Dealul Castelului care veghează de secole peste acoperișurile roșii și liniștea aparentă a orașului. Astăzi este un loc de plimbare și răgaz, dar cândva a fost o fortăreață de neînvins, cheia apărării întregii regiuni Styria. Ridicată pe stâncă abruptă, fortăreața domina valea râului Mur și controla tot ce mișca în jur. Zidurile groase, turnurile de observație și porțile întărite făceau din Schlossberg un [...] — citește

Cum am ajuns să descoperim Graz De aproape șapte ani, Austria a devenit pentru noi locul în care trebuie să ajungem măcar o dată pe an. Nu pentru că am fi bifat toate locurile frumoase ale țării, ci pentru că acolo locuiește fiul nostru cel mare împreună cu familia. Așa că fiecare concediu se transformă într-un mic exercițiu de geografie: ne desenăm traseele astfel încât să trecem și pe la ei. În ultimul an însă, destinația s-a schimbat. Dacă înainte mergeam la [...] — citește

(Mi-) Am spus că am terminat cu Salzburgul, dar... am realizat că am lăsat două fire neînnodate. Cunoașteți principiul: dacă, în actul întâi al unei piese de teatru, de un perete stă atârnată o pușcă, e obligatoriu ca în actul al patrulea cineva să tragă cu ea 😊. Așa că mai stau puțin aici. Nu am luat masa la niciun restaurant obișnuit din oraș, deși am trecut pe lângă câteva care arătau bine și nici nu erau prea scumpe. Asta – din cauza programului. De [...] — citește