Dunavski Raj - raiul Dunarii

TIPĂREȘTE

Prietena mea cea mai buna, care locuieste in Stockholm, a venit acasa, in vizita, si si-a dorit foarte mult sa mergem undeva ”la apa” - dar nu la mare, fiindca e prea departe de Timisoara. I-am propus un weekend la Dunare, dar fiindca ne-am decis tarziu, nu am mai gasit locuri de cazare in tara si ne-am reorientat spre tara vecina. Citind aici, pe site-ul Amfostacolo, despre vila ”Raiul Dunarii” (cum se traduce in romaneste), am decis sa ne cazam aic - la vila Dunavski Raj, din satul Vinci (a se citi VințI) de langa Golubac, Serbia.

Drumul

Am plecat cu masina personala, ghidati de aplicatia Harti de pe telefonul mobil. Am decis sa mergem prin Smederevo (desi astfel drumul a fost mai lung cu vreo 90 de km), pentru a nu trece cu bacul Dunarea (bacul are ore fixe si noi nu am avut chef sa depindem de vreo ora - dar la intoarcere am optat pentru drumul cu bacul si a fost cea mai buna idee!). Am urmat drumul Timisoara-Moravita-Vrsac, pe care il cunosteam. La intrare in Vrsac, pe partea dreapta, este o fabrica de dulciuri - Swissline cred ca se numeste - ce are un magazin de neratat! Ne-am aprovizionat cu Eurocrem, banane de ciocolata, Eurovafel, suc de mere (jabuka) si cate o inghetata. De acolo a fost intrarea in necunoscut, insa am ajuns la Smederevo cu bine, ghidati, cum spuneam, de aplicatia de pe telefon. Acolo am vizitat cetatea (120 dinari/persoana intrarea) si am baut o apa, respectiv bere, pe o terasa din centrul orasului. Nici unul dintre ospatari nu vorbea engleza, asa ca am schitat un zambet si am comandat ”pivo” - bere si ”voda” - apa. Am intrat apoi intr-un supermarket de unde am cumparat vin si apa si ne-am continuat drumul. De la Smederevo la Vinci exista un drum ingust, cu gropi si denivelari (vezi drumul Moravita-Oravita), ce a devenit tot mai ingust pe masura ce ne-am apropiat de destinatie. GPSul ne-a condus pe un pod foarte subred, pe care mi-a fost teama sa il trec, dar care ne-a condus la raiul din padurea de pini (ulterior am descoperit si un alt drum, ce nu includea podul). Am ajuns in satul Vinci si de acolo tabliile de pe marginea soselei ne-au condus la destinatie.

Gradina

De cum a intrat in curte, am simtit un miros foarte placut ce venea de la pinii din gradina si din padure, o senzatie de racoare foarte placuta si o liniste de nedescris. Rai, intr-adevar! 4 hamace, un hutulus, cateva foisoare, multe flori si verdeata, un mic iaz in care locuia o familie de broaste... Minunat!

Gazdele

Ne-a intampinat doamna Dușița, patroane, zambitoare si simpatica. Ne-a condus in camera, apoi ne-a invitat pe terasa sa servim ceea ce ea a numit ”welcome drinks” - cafea si suc de soc. Din pacate, in scurt timp aveam sa ne dam seama ca dansa, desi rupe cateva cuvinte in engleza, nu intelege aceasta limba...

Camera

Am primit o camera la parterul cabanei, cu 4 paturi (desi eram doar 3 persoane), in nuante de bej. Camera curata, paturile comode, prosoape (unul mic si unul mare pentru fiecare ocupant al camerei), sapun de maini la baie, hartie igienica si cam atat. Nu exista phoen, TV si nici frigider in camera. Totusi, exista un frigider comun, pe holul fiecarui etaj. O terasa-balcon completeaza fiecare camera, cu o masa si cate trei scaune de plastic. Baia este mica, dar are o oglinda destul de mare si doua dulapioare de baie. La dus a fost apa calda fara exceptie, insa un miros ciudat venea pe teava, odata cu apa.

Sejurul

Am stat la vila Dunavski Raj 2 nopti. Ne-am simtit foarte bine, seara este atat de placut sa stai in gradina, incat nu iti mai venea sa mergi la somn. Am jucat Remy si Monopoly in ambele seri, pana cand toata lumea s-a culcat, iar diminetile dupa micul dejun (bufet suedez, cu sunca, branza, cascaval, cereale, lapte, iaurt, gemuri de casa, oua fierte si cafea si suc) le-am petrecut lenevind in hamace.

Sambata seara ne-am plimbat pe malul Dunarii prin satul Vinci, acolo unde, in centrul satului, erau stransi o multime de oameni ce pregateau ciorba de peste la ceaun (probabil pescari ce gateau pestele proaspat prins din Dunare). Duminica am fost la Lacul de Argint (Srebno Jezero), un lac pe care sarbii il numesc ”Marea sarbeasca”. Am stat cu salteaua pe lac, am mers cu hidrobicicleta si am stat la soare. Luni dupa micul dejun am plecat sa prindem bacul de la ora 12:00 si la ora 13:00 am ajuns la Glavno Jezero, lacul principal din Bela Crkva (Biserica Alba), unde ne-am petrecut restul zilei.

Dunavski Raj este intr-adevar un colt de rai, un loc in care mergi pentru a te deconecta, pentru a te bucura de natura, de liniste...

---

VIZUALIZĂRI: 3734 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI