Roma! Cetatea eternă! (2)

TIPĂREȘTE

Spuneam aici că microvizita noastră, dintr-o părticică de zi, la Roma a inclus și partea orașului unde sunt poziționate vestigii renumite ale antichității și nu numai.  

Și aș începe cu Colosseumul, celebrul amfiteatru roman, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, un simbol al Romei antice, una dintre cele mai faimoase construcții din antichitate și una dintre cele mai populare atracții turistice ale Romei moderne.

Acesta a fost construit între anii 70 și 80 e. n., în timpul împăraților Flavieni (de unde și un alt nume sub care e cunoscut: amfiteatrul Flavian), într-o perioadă de apogeu a Imperiului Roman, cu scopul de a oferi cetățenilor romani spectacole și de a le atrage bunăvoința cu reprezentații de circ, aceștia primind la finalul spectacolului hrană cât să le ajungă până la următoarea reprezentație. Expresia „pâine și circ” („pane et circensis” ) , întâlnită într-una dintre satirele lui Juvenal, se referă la astfel de situații și, întâmplător sau nu, apare cam în aceeași perioadă cu edificarea acestui important monument.  

Colosseumul, gândit ca un centru de divertisment impresionant, a fost astfel conceput încât să se poată desfășura evenimente importante din viața cetății și Imperiului, dar să permită și desfășurarea unor spectacole dintre cele mai diverse: lupte între gladiatori, între gladiatori și animale sălbatice sau chiar execuții ale unor condamnați. Prin inundarea arenei se creau condițiile de desfășurare a unor lupte navale, atât ca simulări cât și ca reconstituiri ale unor bătălii celebre.

Câteva planșe prezentate de ghidul nostru arată reconstituiri ale acestui amfiteatru, dându-ne posibilitatea să înțelegem modalitatea în care el era pregătit funcție de evenimentul ce urma să se desfășoare.

O placă memorială plasată de Papa Benedict al XIV-lea dedică Colosseumul martirilor creștini.

Structura masivă, de formă eliptică, măsura aproximativ 189 pe 156 metri, avea patru etaje înălțime și includea optzeci de intrări în amfiteatru - șaptezeci și șase pentru patroni, două pentru participanții la evenimente și două exclusiv pentru folosirea împăratului. Numărul mare de intrări s-a dovedit a fi necesar: Colosseumul putea găzdui peste 50.000 de spectatori la capacitatea sa maximă.

Când Colosseumul s-a deschis pentru prima dată, împăratul Titus a sărbătorit cu o sută de zile de jocuri de gladiatori.

Cu timpul pasiunea romanilor pentru astfel de jocuri scăzând și nemaiavând loc evenimente, deteriorarea construcției s-a produs în mod evident, la aceasta contribuind interesul scăzut pentru întreținerea lui, la care s-a adăugat și producerea unor seisme.

Roma antică a avut numeroase arcuri de triumf ridicate în cinstea împăraților merituoși. Au mai rămas câteva, multe dintre ele fiind dărâmate pentru a se lărgi străzile Romei (chestia cu dărâmatul este universal valabilă, nu e numai apanajul nostru), iar de la cele deja ajunse în ruină s-a luat piatra pentru a fi utilizată la alte construcții

Printre cele rămase în” picioare” se află și cel din vecinătatea Colosseumului, arcul lui Constantin cel Mare. Este arcul cel mai impunător și cel mai bine păstrat dintre cele existente. Sunt impresionante statuile care prezintă barbari, splendidele basoreliefuri. Are trei arcade, iar cele opt coloane corintice susțin un piedestal pe care sunt opt statui, reprezentând barbari, printre ei aflându-se și cea a unui dac. Statuile, basoreliefurile, coloanele cu care este decorat acest monument sunt preluate de la alte construcții anterioare. De exemplu basoreliefurile de pe lateralele arcului prezintă scene din luptele lui Traian cu dacii.  

Tot în proximitatea Colosseumului, dar și a arcului lui Constantin, se văd și ruinele templului Venere e Roma, care se pare că a fost cel mai mare templu al Romei antice. Templul, a cărui construcție a fost începută de Hadrian, a fost inaugurat într-o zi de 21 aprilie, data nașterii Romei (cum spuneam și aici:  vezi impresii). A fost dedicat zeițelor Venus Felix (Venus aducătoare de noroc) și Roma Aeterna.

Părăsim Piazza del Colosseo și, mergând pe Via dei Fori Imperiali, ne îndreptăm spre Piazza Venezia, unde se află monumentul Vittorio Emanuele al II-lea și Columna lui Traian.

Această arteră este străjuită pe ambele părți de „cele mai grăitoare mărturii ale Romei antice” , prezente în numeroasele foruri imperiale, locuri de întâlnire a cetățenilor Romei, indiferent de condiția socială, unde se țineau adunări publice pentru discutarea problemelor curente ale cetății, de la cele juridice, comerciale, politice, administrative și (de ce nu?) până la mondenități.  

În sensul de deplasare spre Piazza Venezia avem pe partea dreaptă Forul roman, cu multe coloane în ruină, printre care și 3 coloane cu capiteluri corintice, rămășițe ale templului lui Venus Genetrix, ridicat de Iulius Cesar în cinstea zeiței maternității și a casei. Observăm numeroase ruine ale fundațiilor templelor, blocuri de piatră, ruinele unei foste închisori și printre ele un capitel al unei coloane corintice. Tot aici este amplasată și statuia lui Iulius Cesar. O planșă ne prezintă cum arăta Forul roman acum mai bine de 2000 de ani.  

Pe partea opusă se văd vestigii ale forurilor lui Augustus și Traian, precum și statuile împăraților Augustus – primul împărat al Romei – și a strămoșului nostru Traian.  

Piazza Venezia este cea mai importantă piață a Romei, fiind considerată inima Cetății Eterne, loc în care se află un edificiu care domină această piață: Monumentul Vittorio Emenuele al II-lea (Monumento Nazionale a Vittorio Emanuele II, sau Altare della Patria) . Este o structură gigant din marmură alba ce a fost construită în cinstea primului rege al Italiei unite, Victor Emanuel al II-lea, poate cel mai falnic monument din câte s-au realizat în vremurile moderne. Magnifica construcție a fost începută în 1885. Noul monument și simbol național al Italiei a fost inaugurat în anul 1911 la a 50-a aniversare a existenței regatului.

Elementele care scot în evidență construcția sunt: uriașa statuie ecvestră din bronz a celui care a fost primul rege al Italiei unite, amplasată în partea centrală a monumentului, mormântul soldatului necunoscut situat la baza statuii ecvestre, numeroasele statui și basoreliefuri care decorează edificiul, colonada masivă compusă din coloane corintice și cele două cvadrige amplasate în partea superioară reprezentând Unitatea și Libertatea.  

Având criticii săi privind felul în care arată, monumentul atrage totuși foarte mulți turiști ca unul dintre simbolurile orașului.

Un obiectiv care, se poate spune că ne interesează direct, aflat în imediata vecinătate a pieței Venezia, în Forul Traian, este Columna lui Traian, monument ridicat din ordinul împăratului Traian, în amintirea victoriei după luptele sale cu dacii.  

Având arhitect pe Apolodor din Damasc, monumentul reprezintă scene din cele două războaie (de bello dacico) dintre Imperiul Roman și Dacia. Pornind de la bază spre vârf, în spirală, sunt 124 basoreliefuri grupate în partea de sus cele din primul război, în partea de jos cele din al doilea război. În vârf pe o platformă se află statuia împăratului Traian.

Înălțimea totală a monumentului este de cca. 40 m.   

Timpul extrem de scurt ne-a împiedicat să vedem/vizităm și alte obiective interesante.

Poate altă dată...

Drumuri bune și excursii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 521 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI