Veneția văzută de un român-rupt în fund

TIPĂREȘTE

Salutare dragi colegi si navigatori pe site-ul AFA. Desi au trecut cateva luni bune de la calatoria mea la Venetia, incerc sa va impartasesc si dvs impresiile si experientele mele din aceasta locatie. Tin sa ii cer scuze si maestrului Ion Cristoiu pentru mica plagiere din titlul acestui review. Asemeni domniei sale care descrie in carte peripetiile unui roman si mirarile sale la impactul cu occidentul, tot asa m-am simtit si eu la primul contact cu Italia, respectiv-Venetia.

Dar sa incep cu inceputul. In timp ce colindam magazinele in cautarea unui cadou pentru sotia mea, care spre sfarsitul lunii ianuarie implinea o frumoasa varsta si la doua zile de la acest eveniment implineam si 25 de ani de casnicie, ani foarte frumosi de care o sa imi aduc aminte mereu cu placere, . avand in vedere ca in familia subsemnatului oferirea de cadouri incepe pe la jumatea lui noiembrie si se termina pe la sfarsitul lui ianuarie.

Cum eram si intr-o pana de inspiratie chiar nestiind ce cadou sa mai aleg, ma intilnesc cu un prieten bun caruia imi permit sa ii cer o sugestie in alegerea unui cadou. Dupa cateva momente de gandire prietenul meu imi spune -- Cel mai bine ar fi pentru ca sant doua evenimente importante in familia ta sa mergi in excursie intr-un loc romantic, si cum ofertele pe net pentru city-break-uri sant foarte multe si la preturi decente poti gasi o destinatie care sa va incante si sa va bucure. Adevarat m-a bucurat foarte mult sugestia prietenului meu, asa ca fuguta acasa si cu toate fortele atacam internetul in vederea descoperiri unei destinatii de vis.

Din multimea de oferte de city break-uri aleg pentru decizia finala Roma sau Venetia. Pentru a putea lua o hotarire mai usor o sun pe fiica mea care e studenta in Viena, ii impartasesc planurile mele si o rog sa ma ajute in luarea unei decizii. Nu a fost greu de hotarat, a castigat Venetia cu 100 % din voturi si o conditie pe care nu puteam sa o refuz ---- Avand in vedere ca eu sant rezultatul principal al celor 25 de ani de mariaj vreau sa merg si eu -------.

Din acest moment datele problemei s-au schimbat. Am mers la agentia de turism si impreuna cu agentul de acolo am pus la punct detaliile acestei calatorii, pe care acum trebuia sa o fac cu masina pentru a trece prin Viena de unde imbarcam al treilea pasager al acestei calatorii. De la agentie am cumparat pana la urma doar cazarile 3 [zile] in Viena si 3 [zile] in Mestre oraselul satelit al Venetiei.

Toate bune si frumoase numai hotelul din Mestre nu a corespuns cat de cat cerintelor noastre, dar frumoasa Venetie a facut sa uitam usor acest impediment.

A sosit si ziua aniversara a sotiei si alaturi de un buchet de flori i-am dat voucerele, i-am explicat planul si pot spune cu mana pe inima ca a fost unul din cele mai frumoase cadouri oferite cu singura exceptie ca ziua plecarii era chiar in ziua cand se implineau cei 25 de ani de casnicie dar asta nu a fost decat o problema de detaliu.

Timpul zboara fara sa ne dam seama si a sosit timpul pentru a pleca in mica noastra escapada in Italia. Plecam dimineata in jurul orei 6 din Pitesti si dupa un drum de aproximativ 12 ore intram in Viena. Cu ajutorul GPS-ului care nu ma tradat niciodata gasim hotelul EXE Viena locul in care ne petrecem prima seara din aceasta calatorie.

Dupa ce am facut formalitatile de cazare, ne-am schimbat si tot cu ajutorul GPS-ului am ajuns la campusul studentesc unde ne-am intalnit cu fiica noastra. I-am luat bagajul de calatorie si am stabilit ca a doua zi in jurul orei 11 sa o asteptam in parcarea vizavi de facultate si apoi sa ne continuam drumul spre Udine respectiv Venetia.

Dupa un somn odihnitor si un mic dejun copios, hotaram sa parasim hotelul si sa mergem un pic in centru, sa ne plimbam in asteptarea orei 11. Parcam in fata la cafeneaua Bellaria, gratuit, pont pe care il stiu de la D-nul Asandi patronul pensiunii Lucinel, Intram prin cartierul muzeelor si iesim la o promenada de dimineata pe Maria Hilfferstrasse care in ciuda orei matinale noua si jumatate era foarte animata.

Dupa aproximativ o ora de plimbare prin aerul boem al Vienei ne intoarcem la masina si plecam spre universitatea din Viena unde chiar la ora 11 ne intalnim cu fiica si apoi cu motoarele turate pornim in tromba spre Italia. Tot cu ajutorul lui gypy iesim foarte usor din oras si ne incadram pe autobanda care traverseaza o parte din Austria si ajunge la Udine.

Despre acest drum va pot spune ca e superb, traverseaza muntii iar peisajele sant de o splendoare adevarata. Avem si noi drumuri frumoase prin munti Transfagarasan, Trans alpina dar nici unul din ele nu are 2 benzi de circulatie pe sens, nu are parcari amenajate cu toalete si surse de apa si pe deasupra cand tie lumea mai draga dai in cate o groapa. As fi rautacios daca as spune ca acest drum e mai frumos decat ale noastre, ci doar o diferenta de infrastructura si un pic de civilizatie.

Dar sa revenim la oile noastre, drumul absolut superb traverseaza pana la intrarea in Italia daca nu exagerez cred ca peste 30 de tuneluri, unele dintre ele avand o lungime de peste 3km, Si uite asa admirind peisaj cu peisaj, tunel cu tunel se intuneca chiar in momentul cand iesim din Austria si intram in Italia.

De ce roman rupt in fund? Pentru ca si bucuria mea de a vedea aceste locuri m -a entuziasmat atat de mult incat nu m-am documentat cu absolut nimic despre Italia si acest lucru il voi scoate in evidenta. Am plecat la drum cu foarte multa buna dispozitie si mare incredere in gypy iar restul de probleme le va rezolva fiica mea care vorbeste fluent 4 limbi de circulatie internationala.

Si uite asa dupa cativa km parcursi prin Italia ajungem la niste bariere si nestiind ce am de facut trag pe partea dreapta si incerc sa ma dumiresc. Nu imi trebuie prea multa minte ca sa imi dau seama ca ma aflu in fata unei intrari pe autobanda Udine. Nu stiam nici daca trebuie vigneta ori care este modul de a accede pe acest drum. In imensa cladire de langa bariere nu se afla nimeni si pentru prima oara in aceasta calatorie imi pare rau ca nu m-am documentat despre ce am de facut. Dupa cateva minute de chibzuiala ma asez langa o bariera si astept prima masina sa vad cum procedeaza. Aceasta nu intarzie sa apara, opreste in fata barierei apasa singurul buton de pe panoul din partea stanga si dintr-o fanta iese un bon tiparit. Am priceput imediat spilul si hai in masina oprim, apasam luam bonul se deschide bariera si uite asa drumul nostru continua.

Nici nu am mai tinut cont cat timp am facut pana in Mestre la hotelul Ariston, dar cred ca ceasul arata in jur de 21-30. Cineva ar putea spune ca am facut foarte mult timp pentru cei 600 de km, dar am oprit si pentru pauza de masa, plus alte cateva opriri in locuri foarte frumoase si dupa ce am intrat pe autobanda in Italia am mers numai cu 50-60-km la ora din cauza unei cete foarte dense, vizibilitatea redusa 20-25m. In momentul cand GPS-ul a anuntat destinatia finala eram atat de dezorientat si buimac incat am avut nevoie de cateva minute pentru a ma dezmetici.

Dupa atatea peripetii apare si primul lucru bun receptionerul hotelului, o fatuca din Rm-Valcea, aciuata pe aceste meleaguri in cautarea unei vieti mai bune, ne face formalitatile de cazare si ne ofera primele informatii despre Venetia. Stiind ca nu m-am documentat cu nimic despre acesta calatorie, ascultam toate informatiile ce ne erau oferite, puneam intrebari despre ce aveam nelamuriri dar conform unui vechi proverb romanesc - porcul nu se ingrasa in ajun.

Dupa ce ne cazam, incercam sa vorbim cu a noastra compatrioata de la receptie sa schimbam camera dar din pacate acest lucru nu e posibil, hotelul este plin la intreaga capacitate fiind foarte multi turisti pentru ca a inceput carnavalul. Rusine mie, nici asta nu am stiut dar o sa consider acest lucru un bonus pentru nemultumirea legata de hotel. Puteti afla mai multe despre aceasta locatie citind reviewul - Hotel Ariston - Multumesc nu.

Dupa o noapte de odihna binemeritata si un mic dejun acceptabil plecam spre statia de autobuz care se afla la 2-300m de hotel. Ceasul arata 8-47 de minute si ne rugam ca ultimul autobuz care merge din directia aceea spre Venetia sa nu fi trecut. Dupa o asteptare de 15 minute ne dam seama ca stam fara rost si ne continuam drumul aproximativ un km si ceva pana la statia unde trec autobuzele spre Venetia. Cu aceasta ocazie ne dam seama ca hotelul nostru este ultima cladire chiar la iesirea din Mestre in sensul opus Venetiei, Iar pe acest drum o multime de hoteluri cochete si dragute in care am fi putut lua cazare. Iarasi mea culpa, mi s-a propus acest hotel si eu am acceptat fara sa stiu nimic despre el.

Ajungem in statia de autobuz, fiind prima zi nu facem nici abonamente pentru ca nu stiam une vom merge, cat de mare este orasul laguna Venetia? Asa ca luam trei bilete dus spre Venetia de la chioscul de ziare si tigari de langa statie, pret 1,5e bucata. O tabela electronica amplasata in statie ne arata ca autobuzul spre Venetia a trecut acum 6 minute iar urmatorul va sosi in aceasta statie in 9 minute. Curat murdar cum ar spune nenea Iancu ca nici pasta n-o stiui zise romanul rupt in fund si nestiutor. Vine autobuzul, urcam in ordine si fara imbulzeala, activam frumos biletul care este valabil 75 de minute din momentul activarii indiferent daca schimbi mijlocul de transport, sic ca asta am stiut - fata de la receptie e de vina.

Desi santem la sfarsitul lui ianuarie, ziua era foarte frumoasa asa ca 20 de minute cat a durat drumul am vazut orasul Mestre, foarte frumos, am admirat portul sau un santier naval nu prea mi-am dat bine seama si ajungem in punctul terminus al acestei mici calatorii Piazale di Roma, de acum incolo vom circula cu vaporeto si pasul.

Prima impresie, fara cuvinte, am luat-o la pas spre micul pod din fata primului canal si totul mi se parea un vis. Venetia, eu acolo cu toata familia nu imi vine sa cred, parca ar fi un vis care as vrea sa nu se termine niciodata. Aveam de la hotel o harta a Venetiei xeroxata alb negru pe care nici cu ochelarii de 30 dioptrii nu o puteai descifra. Asa ca in prima piateta mai mare in care ajungem cumparam o harta a Venetiei, detaliata cu obiectivele turistice subliniate. Buna asta, mai spala un pic din rusinea ca nu am pregatit aceasta excursie asa cum trebuie. Pe urma m-am dumirit eu cum sta treaba, daca urmai sagetile tip indicator aflate la orice intersectie drumuri, si cele mai importante erau Piaza San Marco, Piaza Roma, Ala Ferovia-gara si Podul Rialto.

Prima zi nu vreau sa exagerez dar am mers aproape prin toata laguna, am admirat lumea costumata in haine de carnaval, am prins si citeva parade ale costumelor de epoca, un concert de muzica medievala asa ca seara cand am ajuns la hotel eram atat de obositi incat nu am mai privit camera cu ochi asa critici, ba din contra un pat era tot ce imi doream dupa o zi plina de noi experiente.

Nu aveam nici cea mai vaga idee despre carnavalul Venetian, dar fiica mea mi-a oferit urmatoarele informatii despre acest lucru. Acest mare carnaval care are loc la Venetia se mai desfasoara si in alte tari precum Austria, Germania, Polonia si posibil si in alte tari cu populatie predominant catolica. Aceasta sarbatoare marcheaza faptul ca mai este aproximativ o luna pana la intrarea in postul pastelui, in aceasta perioada toata lumea se distra si isi permitea orice extravaganta. Postul catolic este total diferit de cel ortodox si consta in renuntarea la un viciu care iti placea cel mai mult. Carne-Valle un fel de a spune pe romaneste carnea - valea de astazi santem in post.

In toata Venetia in afara de restaurante, gelaterii, cafenele si terase, cateva magazine cu articole de imbracaminte incaltaminte, cofetarii si patiserii sant mii de magazine de souveniruri unde se comercializeaza produse traditionale specifice iar la loc de cinste sant mastile de toate modelele culorile si dimensiunile. Totul mi se parea fara rost dar nu am avut nevoie decat de 2 zile ca sa imi pot da seama ca masca era articolul care se vindea cel mai bine in cantitati industriale as putea spune. Cand am vazut ca toata lumea purta o masca in mod cat mai natural ne-am conformat.

A doua zi am vizitat Basilica San Marco, dupa umila mea parere cea mai frumoasa cladire a arhitecturi bizantine fiind inchinata apostolului Marcu. aceasta cladire mai este cunoscuta si ca Domul din Venetia sau Catedrala Patriarhala a Venetiei. Am ramas impresionat de aceasta cladire si aviz amatorilor care vor sa o viziteze nu ti se permite accesul decat cu aparat foto, nu ai voie nici cu rucsac sau geanta de mana. Daca totusi aveti asupra dvs asa ceva o sa fiti indrumati spre un loc special unde le puteti lasa contra cost. Cititorule sa nu crezi ca asta o stiam dar...

Langa basilica se afla renumitul palat al Dogilor. Vechea republica Venetia era condusa de un doge care reprezenta puterea absoluta. Tot aici se afla si palatul magistraturi, era locul care reprezenta puterea absoluta in aceasta republica. Aici puteti vizita apartamentele dogelui, muzeul operei, sala marelui consiliu. Acum acest palat este muzeu unde puteti vedea cateva picturi de Tizian sau paradisul luiTintoreto. Desi nici despre asta nu stiam mare lucru am aflat acum.

Mergand un pic mai departe de palatul Dogilor trecem pe puntea suspinelor, drum care duce spre inchisoarea venetiana. Ii se spune asa ca pe acolo treceau toti cei condamnati in drum spre inchisoare sau spre intalnirea cu calaul. Nu am urcat in Campanela, si imi pare rau ca nu am facut acest lucru, privelistea care se vede din turn fiind fabuloasa dupa spusele celor care au urcat acolo.

Am mers pe podul Rialto unul din podurile ce traverseaza Grand Canale si am incercat sa exploatam la maxim timpul petrecut aici.

Am incercat sa mancam o pizza ca la mama ei facuta de italieni si spre surprinderea mea va pot spune ca am mancat acest produs mult mai bun la noi in Romania. Am incercat si pastele de mai multe feluri si va pot spune ca aici italieni nu au rival. Vinul acceptabil, deserturile si produsele de patiserie absolut delicioase, servirea si politetea personalului din toate restaurantele unde am fost ireprosabila.

Si uite asa se duse si a doua zi in Venetia.

Planul pentru ultima zi mergem in piata San Marco luam vaporeto si mergem pe insula Murano. Toate bune si frumoase doar ca a treia zi pe care trebuia sa o petrecem aici a inceput cu o ploaie din aia morocanoasa care in cel mai fericit caz poate dura o zi. Am renuntat la ideea de a mai merge la Murano si am hotarat sa ne mai plimbam prin laguna cu umbrela, asteptand pranzul sa servim masa in Venetia si pe urma sa ne reintoarcem la Viena, Asa ca dupa ce am mai revazut o parte din laguna, am cumparat souveniruri pentru cei de acasa, ne-am delectat cu niste spaghete ca la mama lor, am facut imbarcarea cu directia Viena.

Ce ar mai trebui sa stii tu draga cititorule care vizitezi prima oara acest loc-daca vrei sa mergi la o toaleta 1,5e, se poate gratis la o terasa sau restaurant dar trebuie sa faci consumatie. In prima zi am savurat din mers o cafea, acceptabila 1e paharul. Urmatoarea zi pentru ca a fost buna am mers la aceeasi locatie, am cerut aceeasi cafea dar pentru ca nu ne-am grabit si am stat pe scaune la masa pretul ei a fost de 6e Venetia este intradevar un oras scump, dar cu putina chibzuiala si documentatia de rigoare poate deveni o destinatie pentru fiecare din noi.

Cineva, si spre rusinea mea iar nu stiu cine a spus - Vedi Napoli poi murire - eu as adauga acest dicton si pentru Venetia. Zau ca merita.

Mai am sa va raspund la o singura intrebare si apoi plec ca de e drumul lung... Cum am iesit de pe autobanda? Simplu, ajungi la urmatoarea bariera, introduci tichetul primit, se deshide un compartiment unde introduci suma care este afisata. Am avut de plata pentru aproximativ 200km de autstrada 18 e, mult foarte mult in Austria e mai ieftin 8,5e vigneta valabila 7-8 zile. Si ca treaba sa fie completa nu am avut suma fixa pentru a debloca bariera asa ca mai oftand, mai suspinand am pus acolo 50e si inchipuitiva una ca asta - am primit restul.

Vacante si calatorii cat mai frumoase.

---

VIZUALIZĂRI: 5591 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI