Castelul si gradinile romantice Inveraray

TIPĂREȘTE

Distanta intre Drumnadrochit si oraselul Inverarray se parcurge in circa 3 ore. La nord de oras, aproape de locul unde raul Aray se varsa in Loch Shira, se afla un castel magnific, a carui simetrie si turnuri conice il fac sa semene izbitor de mult cu castelele de pe Valea Loarei.

Povestea castelului nu poate fi separata de aceea a clanului Campbell din Lochawe. Castelul apartine celui de-al 13- lea duce de Argyll, care este si al 27-lea sef al clanului Campbell, una dintre cele mai puternice familii ale Highlands.

Incepand cu anul 1220, Campbells au servit drept administratori ai terenurilor regelui in partile nordice ale Argyll. Cetatea lor era la Castelul Innis Chonnell, pe o mica insula, langa tarmul estic al Loch Awe, ramasitele acestuia fiind vizibile si astazi.

La un moment dat, la mijlocul anilor 1400, Sir Duncan Campbell din Lochawe a mutat resedinta familiei, de la Castelul Innis Chonnell intr-un nou castel pe care l-a construit la Inveraray. Aceasta cuprindea o casa cu patru etaje, complet echipata cu turnulete, situata langa raul Aray, la aproximativ 80 de metri nord-est de Castelul Inveraray de astazi.

Mai tarziu, cel de-al doilea duce a decis ca acesta trebuia inlocuit si in 1720, arhitectul Sir John Vanburgh a realizat o schita a unui nou Castel Inveraray, care avea un plan aproape patrat si turnuri la colturi. Atat cel de-al doilea duce cat si arhitectul sau au murit inainte ca ideea sa prinda forma, dar cel de al 3-lea duce l-a insarcinat pe arhitectul Roger Morris sa transforme ideile lui Vanburgh in ceva ce putea fi construit.

Munca a inceput in 1745 pe un sit situat la 80 de metri sud-vest de castelul existent, care a fost ulterior demolat. Castelul nu a fost complet terminat pana in 1789, desi familia s-a mutat in 1770.

John Marquess of Lorne, care avea sa devina al IX-lea duce de Argyll in 1900, s-a casatorit cu Printesa Louise, fiica reginei Victoria. Ocazia a fost marcata la Castelul Inveraray prin construirea unei noi verande de intrare in partea de nord-est, de catre arhitectul care a ajutat la construirea garii Paddington din Londra, Sir Matthew Digby Wyatt.

In 1877 a izbucnit un incendiu in castel, cauzand pagube considerabile.

Cel de-al 11-lea duce de Argyll a intreprins o renovare majora a castelului dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si acesta a fost deschis publicului in 1953. Un al doilea incendiu grav a cauzat pagube considerabile in partea superioara a castelului in 1975.

Intrarea principala este in partea de nord-est a castelului, vizita dureaza circa 2 ore si costul unul bilet este de 11 lire. Dincolo de marea veranda de intrare, sala de intrare este surprinzator de modesta. Initial, intrarea in castel se realiza prin sud, dar s-a decis mutarea acesteia si impartirea galeriei lungi originale pentru a forma Drawing room si Dining room. Deasupra usii, troneaza emblema familiei Campbell, mistretul, care se regaseste si pe argintaria familiei. Cutia de fier decorata, denumita, Armada’’, impreuna cu bilele de tun, se presupune ca sunt aduse de pe nava spaniola Florencia, care a fost scufundata in golful Tobermory.

Incet, incet, modestia dispare pe masura ce inaintezi in sala de mese si in salonul de tapiserii. O usa ascunsa din salon duce la colectia de porțelanuri a castelului.

Inapoi, din sala de intrare se ajunge in zona centrala a castelului, sala de arme, care iti taie rasuflarea. Aceasta este una dintre cele mai magnifice camere, se ridica 21 de metri incluzand o colectie de 1300 de muschete, sabii si baionete, care acopera peretii.

Dincolo de sala de arme este salonul, o camera de primire delicata, cu vedere spre gradinile din sud-vestul castelului. Legenda spune ca Lerner și Loewe au compus o parte din "My Fair Lady" la pianul din acest salon, in timpul unui sejur la castel.

Mai departe, turul duce vizitatorii pe una dintre scarile impresionante folosite drept galerie de familie pentru o serie de camere de la primul etaj al castelului.

Camera Macarthur, se pare ca este cea mai bantuita din castel, vizitatorii, familia si personalul simtind de multe ori raceala din aer cand intra in aceasta camera.

Camera Victoriana, celebreaza casatoria dintre cel de al 9-lea duce Marquess of Lorne, cu fiica reginei Victoria, printesa Louise, considerata controversata la vremea respectiva, deoarece a fost prima data cand un membru al familiei regale s-a casatorit cu cineva din afara regalitatii. Regina Victoria a sustinut casatoria, dorind sange nou in familie si sugerand un membru al aristocratiei. Printesa Louise s-a indragostit de John, Marquess of Lorne, iar regina a consimțit casatoria, care a avut loc la 21 martie 1871.

In 1878, a fost numit guvernator general al Canadei si lacurile Louise și Alberta au fost ulterior numite dupa sotia lui.

Al 13-lea duce si familia sa traiesc in apartamente private ocupand doua etaje asezate intre doua dintre cele patru turnuri circulare crenelate. Restaurarile recente au inclus instalarea primei incalziri centrale a casei.

La subsolul castelului, se poate explora bucataria veche, cu sapte seminee, folosita ultima data in anii ’50, inainte de a termina turul in magazinul castelului si in ceainarie.

Gradinile si terenurile castelului se extind pe 16 hectare, inclusiv 2 hectare de peluze si gradini de flori. Acestea sunt deschise vizitatorilor in timpul orelor standard de deschidere a castelului, iar accesul la acestea este inclus in pretul de intrare la castel. Acestea fac parte dintr-o proprietate mult mai mare, care se intinde in total la 180 de hectare. Gradinile au fost create in anul 1700 si au fost redesenate in 1848. Astazi, au trei zone principale: peluze imediat la sud-vest de castel, gradini formale dincolo de peluze și o zona mult mai salbatica, care gazduieste multi copaci, spre sud.

Granitele de pe fiecare latura a zonei centrale, dincolo de peluze, sunt cunoscute sub numele de "Frontierele de steag", deoarece caile au fost aranjate sub forma steagului national al Scotiei, Crucea Sf. Andrei. Aceste granite, remarcabile primavara, sunt inzestrate cu un amestec interesant de Rhododendrons, Eucrypyias, diversi arbusti si plante erbacee.

---

VIZUALIZĂRI: 1385 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI