Polonia o tara surprinzator de frumoasa din punct de vedere turistic si atat de putin cunoscuta de catre romani!

TIPĂREȘTE

2020, a fost indiscutabil anul pandemiei si a restrictiilor de tot felul dar mai ales a restrictiilor la nivel turistic. Cu toate asta am resusit intre starea de urgenta si starile de alerta care au urmat sa iesim de trei ori din tara anul asta (despre care voi scrie un cate reveiw aici), imediat dupa incheierea starii de urgenta in primavara am dat o fuga (trei zile) pana la Budapesta, apoi in vara fiindca nu am fost niciodata in Bulgaria am stat patru zile la Sunny Beach si in toamna in luna septembrie, cand nu ne mai primea nimeni fara test covid (doar Turcia si Polonia) am plecat sa vizitam aceasta frumoasa tara.

In Polonia am ajuns prima data de pasti in 2019 la Cracovia, am scris un reveiw aici (vezi impresii), despre aceasta aventura si asa cum am spus desi vremea nu a fost foarte amabila cu noi ne-a placut foarte mult.

Apoi am traversat practic Polonia de la Sud la Nord tot in 2019, in august, cand am mers la Nordkapp, despre care am scris deasemeni aici — vezi impresii.

Din review – urile scrise aici si de pe alte forumuri mi-am data seama ca Polonia este cunoscuta de romani doar ca vizita in Cracovia si/sau la Auschwitz (loc pe care mi-am propus sa nu il vizitez datorita incarcaturii sale emotionale foarte mari, am vazut cateva documentare despre acest loc si imi ajunge, sa vad pe viu locul unde oamenii au facut atat rau altor oameni cu atata cruzime nu cred ca m-ar imbogati din punct cultural sau turistic cu ceva) totusi este o tara deosebit de frumoasa, mai ales orasele din vestul Poloniei, cu oameni deosebiti si cu o bucatarie foarte buna. Nu mai spun de preturi care datorita cursului de schimb (cel putin pe cardul revolut era de 1,1... lei pentru un zlot) face ca uneori preturile sa fie char mai mici ca la noi la servicii si combustibil.

Am ales sa ne cazam cu rezervare pe booking, in apartamente cu parcare si am gasit la preturi intre 42 – 80 euro apartamente cu doua camere in blocuri noi, cu parcare subterana pentru masina, cel mai scump dar si cel mai frumos apartament a fost cel din Swinoujcie (80 euro/noapte) si cle mai ieftin a fost in Katowice (50 euro/noapte) un apartament deasemeni foarte frumos cu trei camere! Las fotografiile sa descrie apartamentele care erau dotate cu de toate, dar nu am folosit decat frigiderul si expresorul de cafea (la Swinoujcie aveam si consola de jocuri).

Deci sa incepem, in prima zi, 02.09.2020 ne-am deplasat de la Piatra Neamt, la Oradea unde odata ajunsi pe la ora 16, ne-am cazat intr-un apartament nou langa un mall (Lotus 2) si dupa ce am luat cheile de la proprietar (in Polonia cu exceptia apartamentului de la Katowice, unde o doamna foarte draguta impreuna cu fica ei care vorbea engleza a tinut sa ne predea cheile personal si tot personal le-am predat la plecare, nu am avut contact cu proprietarii, am primit cate un cod de intrare in bloc si de la o cutie metalica (aflata langa usa in general) unde se aflau cheile de la apartament si la plecare am lasat la fel cheile in acea cutie), ne-am deplasat in centrul vechi al orasului, pe care l-am vizitat cu placere si de asta data si am mancat ceva la o terasa.

A doua zi, am plecat pe la ora 8 cu ceva emotii spre vama deoarce nu stiam cum vom trece Ungaria fiind in lockdown, fiind permis doar tranzitul pe anumite rute.

In circa 15 minute am trecut, vama fara intrebari prea multe, am spus doar unde mergem si am aratat cazarea facuta pe booking la Wroclaw.

Am traversat Ungaria in circa 2,5 ore, pe ruta Oradea – Miskolc cu o singura oprire la o benzinarie „elefant’’ (nu stiu cum se cheama de fapt dar acesta este simbolul pe care il afiseaza) pe M35, pentru a bea o cafea fara cofeina deoarece in apartament nu avea decat cafea cu cofeina, la intrare in benzinarie scria „Tranzit’’ deci eram intr-una din cele doua benzinarii in care aveam voie sa oprim, dar nu cred ca verifica cineva prea riguros unde opresti doar ca nu aveai voie te cazezi pe undeva.

Dupa aceasata am ajuns in Slovacia unde puteai opri oriunde dar trebuia sa parasesti tara in 24 ore. Am oprit intr-un OMV unde am mancat cate o inghetata si ne-am dezmortit picioarele si apoi la drum spre Wroclaw.

Traseul spre Wroclaw a fost urmatorul: Oradea – Miskolc (mai precis pe langa) – Kosice – Presov – Poprad – Nowy Targ – Głogoczów – intrare pe A4 – pe langa Cracovia – Wroclaw.

Am ajuns dupa 780 km la cazare in jurul orei 19. Dup ace ne-am cazat si parcat masina am mers putin prin cartier sa gasim un magazine sa ne aprovizionam. In toata Polonia se gasesc doua tipuri de magazine de cartier, foarte bine aprovizionate si in care gasesti tot ce ai nevoie din punct de vedere alimentar, chiar daca sunt foarte mici, uneori. Aceste doua magazine se numesc „Biedronka’’ si „Żabka. ’’ Apartamentul in care ne-am cazat aici nu avea ceva deosebit, era intr-un complex de apartamente in forma de U iar alaturi se construia un alt complex de apartamente, dar nu ne-a deranjat santierul deoarece nopatea nu se lucreaza in Polonia, pe aceste santiere. Am observant de altfel ca sa fac o paranteza in toata Polonia foarte multe santiere pentru constructia de apartamente si foarte multe santiere cu o activitate intense la constructia de autostrazi si drumuri rapide.

Si daca tot am ajuns la drumuri, am mers pe autotrazi denumite A (1,2, 3... 4) si drumuri rapide denumite S (1,2, 3…). Diferenta intre autostrazi (dintre care unele portiuni sunt cu plata dar nu foarte scumpe am dat in total cca 60 lei) si drumurile rapide este ca pe autostrazi viteza limita este de 140 km/h iar pe drumurile rapide viteza limita este de 120 km/h si au mai multe curbe), binenteles ca fiind in Polonia toata lumea merge cu 10 -20 km in plus pe autostrazi si drumuri rapide, dar in localitati se respecta viteza legala de 50 km/h si in plus sunt camere radar dar care sunt anuntate din vreme, trebuie doar sa fii atent, nu am vazut masini de politie care sa te pandeasca pe undeva cu radarul pus, am vazut o singura masina de politie cu radar pus undeva in afara localitatii in Slovacia, dar am fost anuntat din timp cu flash, de alti soferi.

A doua zi am plecat sa exploram orasul, aveam idee ce trebuie sa vad intr-o singura zi din documentarea facuta inainte (toate cazarile le-am luat in apropiere de centru, cel mult 1-2 km si nu am folosit in acest fel deloc transportul in comun) si al luat-o pe jos pana la primul nostru obiectiv si anume: „The Anonymous Pedestrians Sculpture’’ de Jerzy Kalina. Aceast impresionant grup statuar reprezinta cetatenii disparuti peste noapte arestati de militia in 1981 odata cu decretarea legii martiale in Polonia. Monumentul este impresionant se intinde de-a latul unei strazi in paralel cu trecerea de pietoni, las fotografiile sa explice ce nu poate fi explicat cu multe cuvinte. Dupa aceasta am ajuns in centrul vechi al orasului, foarte bine intretinut si cu cladiri vechi care iti dau senzatia ca esti intr-un vechi oras german. Nu am participat la vanatoarea de „gnomi’’ (mici statuete de pitici, unele foarte ciudate) foarte populara printre turisti, (ti se da o harta si trebuie sa gasesti acle statuete, raspandite prin tot centru vechi) datorita timpului redus pe care mereu il avem la dispozitie, am admirat cladirea impresionanta a vechii primarii, ne-am propus sa mancam la un lant de restaurante celebru in Polonia, „Whiskey in The Jar’’ fanii Metalica stiu ei de ce, dar nu am mai ajuns, aici (am mancat in Gdansk la acest tip de restaurant) am vizitat doua catedrale din centru, una se numeste Sf. Mihail, a doua nu mai stiu, apoi am pers pe jos pana am ajuns la o insula din centrul orasului, o insula formata pe raul Oder care traverseaza orasul. Pe acesata insula se afla o alta catedrala si sediul eparhiei din Wroclaw. Dupa ce am vizitat zona ne-am intors in centrul vechi si am mancat la o berarie o portie de ciolan cu cartofi si una de coaste cu cartofi, (o sa pun fotografii ca sa va fac pofta fiindca arata bestial si portiile in Polonia sunt uriase), am baut cate o bere locala dar care nu era deosebita.

Dupa aceasta am mers inapoi spre zona unde eram cazati si deoarece langa noi se afla un bloc turn cu 48 etaje denumit „Sky Tower’’ ne-am urcat platind o taxa modica pana la ultimul etaj si am vazut orasul de sus, este impresionant si este un oras foarte mare de fapt, dar iti dais ema doar vazand-ul de sus.

A doua zi am plecat spre Swinoujcie (una din cele mai mari si mai frumoase statiuni din Polonia de la Marea Baltica), iar de data asta am folosit pentru navigare waze nu navigatia masinii, deoarece drumul rapid S3, este nou construit si nu il vede navigatia masinii (anul tecut era in constructive cu mlte lucrari iar naviagtia masinii m-a dus prin Germania pe langa Berlin, pentru a ajunge pe autostrada pana la Swinoujcie).

Pentru traseul de 486 km, am mers initial pe autostrada A4 apoi de la Legnica am luat drumul rapid S3 (care anul trecut era in constructie iar anul asta cu mici portiuni toti cei 400 km sunt gata, de la ei se poate, la noi au trecut 30 ani si nu am facut atatia km de drum rapid, ca sa fim putin rautaciosi), apoi am mers putin pe A6 (o autostrada care face legatura intre Berlin si Varsovia si care este foarte aglomerata) dupa care din nou pe S3 pana la destinatie.

Swinoujcie, ca si orasul german cu care se invecineaza Ahlbeck se afla de fapt pe o insula si ca sa ajungi in centrul orasului, trebuie sa iei daca vii din Polonia un feribot pus la dispozitie gratuit de municipalitate si care circula nonstop.

Aici am avut rezervat de pe booking un apartament de la o firma de inchirieri „Baltic Apartaments’’ a fost cel mai scump (80 euro), dar care a fost si cel mai frumos. Singurul stress a fost ca trebuia pana la ora 18 sa ajung la biroul firmei sa iau cheile, am ajuns la timp, si dupa doua nopti tot aici am predate cheile. Aparteamentul era cu doua camere si avea peste 100 mp, un balcon urias, parcare subterana si era construit intr-un complex nou de apartemente, avea langa el un Lidl si un Mcdonalds (destul de rare in Polonia aceste branduri) dar si cele doua lanturi de magazine pe care le-am descris in introducere. Dupa ce ne-am cazat am facut o mica aprovizionare la Lidl si apoi am iesit la o plimbare pe malul marii deoarece aveamfix 700 m pana la plaja.

Desi anul trecut in drumul nostru spre Nordkapp am stat o noapte in Swinoujcie nu vizitasem deloc acest superb oras, asa ca am mers prima data pe plaja unde desi era septembrie si erau in jur de 15 grade era plin de lume care se plimba. Dupa scurta plimbare pe plaja am mers pe promenada noua si apoi pe promenada veche care are foarte multe reataurante, unde deasemeni era plin de lume chiar prea multa (avand in vedere ca eram in timp de pandemie) si cum nimeni nu purta masca am renuntat la plimbare urmand sa revenim a doua zi.

A doua zi era duminica si am ajuns pe promenada in jur de ora 9, crezand ca nu o sa gasim pe nimeni aici, dar era din nou multa lume, dar nu asa de aglomerat ca in seara precedenta.

Plaja de la Swinoujcie se intinde pe aproximativ 4 km si incepe de la intrarea in portul Swinoujcie si se tremina la granita cu Germania, de fapt nu este nici o granita daca mergi pe plaja ajungi fara sa iti dai seama in Germania la plaja orasului vecin Ahlbeck. Plaja are un nisip foarte fin si este destul de lata.

Am mers intai pe promenada veche unde se afla cele doua hoteluri de top din oras, Hilton si Radison Blue si apoi am ajuns la intrarea in port la un far vechi „The Old Mill’’ dupa care am mers pe plaja unde desi erau 15 grade afara era plin de lume care se plimba si beneficia de soare si briza marii, apa nu era foarte rece dar nu era de facut baie, se stie ca in general apa din Marea Baltica este mai rece ca cea din Marea Neagra.

Am iesit de pe plaja in zona promenade noi si am mers pe jos pana la granita unde in mod simbolic este facuta o minipromenada cu bornele folosite de cele doua state pentru demarcarea granitei si asa poti sa-ti faci poze cu un picior in Polonia si cu unul in Germania.

Dupa aceasta deoarece era ora pranzului am cautat in centrul orasului un restaurant celebru cu mancare traditionala „Khurna Chata’’ unde am mancat foarte bine nu va mai spun ce sa nu va fac pofta, o sa pun o poza si am descoperit o bere rosie fabricata in Polonia foarte buna, care se numeste „Czerwony’’ dupa care obositi de atata mers pe jos, (am facut in acea zi 22 km, pe jos) am mers la apartament sa ne odihnim. Seara am mai iesit un pic pe promenada la o bere ocazie cu care am remarcat ca lumea parca uitase total de inamicul invizibil care ne astepta in aer, era relaxare totala, nimic nu sugera ca suntem in pandemie, nu erau horele de la Mamaia, dar lumea statea relaxata la masa fara distantare si masca doar chelnerii purtau. Prin jur se vorbea foarte mult germana de unde am tras concluzia ca majoritatea turistilor erau germani, de fapt in toata excursia noastra nu am auzit deloc romani.

A doua zi ne-am facut repede bagajele am predat cheile, am trecut din nou apa cu ferry si am luat-o pe S6 spre urmatoarea destinatie Gdansk.

Am ajuns la Gdansk destul de repede, deoarece S6 are foarte multe portiuni terminate (rapide) altele sunt in lucru si trebuie sa mergi pe DN care este parallel cu acesta (situatie valabila pe alocuri si pe S3), ne-am oprit pe drum la un han foarte frumos la care am mancat foarte bine, (de altfel am observat ca in Polonia, este bine sa manaci la restaurantele locale care sunt peste tot pe langa benzinarii sau pe parcurs, chiar daca esti in tranzit se mananca mult mai bine decat la fastfood, gen McDonalds sau KFC sim ult mai ieftin) dupa care am ajuns pe la ora 16 in Gdansk, ne-am cazat destul de repede, intr-un apartament foarte frumos, intr-un complex de cladiri renovate recent si foarte aproape de centru. Duapa ce ne-am cazat am polecat la plimbare in jurul unui canal format pe raul Motlawa, unde se afla marina din Gdansk, si pe cheiurile caruia se afla multe restaurante si foarte multe obiective turistice de la turnuri de aparare medievala la vechea macara, filarmonica baltica, vechi strazi comerciale de din secolul trecut, as lungi prea mult acest review daca le-a descrie pe toate, va las sa le descoperiti singuri, cladirile sunt deosebite si nu degeaga Gdansk-ul este comparat cu Amsterdam-ul nu are atatea canale dar este la fel de frumos. A doua zi am reluat plimbarea prin centru si dupa ce am vizitat biserica Sf. Maria si celebra strada comerciala Mariacka street, am mers cca 3 km pana la European Solidarity Centre, muzeul deschis pentru a aminti ce a insemnat incepand cu 1981 miscarea Solidaritatea, miscare care a avut un rol determinant in caderea comunismului in Europa de est si am vazut cat de mult isi respecta polonezii istoria recenta. Muzeul este impresionant si este construit intr-o cladire acoperita cu placi de tabla rosie asa cum sunt construite vapoarele din santierul naval Gdansk de unde a inceput totul. Pe drum am gasit expus si o bucata din zidul ce a impartit Berlinul in doua.

Dupa aceasta vizita am mers din nou pe cheiul din centru si am mancat la celebrul „Whiskey in the Jar’’ dar desi muschiul de vita comandat nu a fost rau nu m-a dat peste cap, mai ales servirea si atmosfera in general, am mancat un muschi de vita extraordinar intradevar in Varsovia la un restaurant de top, dar sa nu anticipam.

Dupa acesta ne-am mai plimbat putin si am mers sa ne pregatim cu regret pentru urmatoarea destinatie Varsovia. Gdansk a fost pe langa Swinoujcie perla acestei calatorii prin Polonia.

A doua zi am plecat pe S7 si pe alocuri pe drumul national E77 spre Varsovia, S7 are foarte multe portiuni in lucru dar se lucreaza intens peste tot, am mers pe langa un astfel de santier circa 50 km (deoarece polonezii au construit atat autostrazile cat si aceste drumuri rapide in parallel cu drumurile nationale, chiar foarte aprope de acestea) si pe fiacre bucata se vedeau utilaje si lucratori. Am avut parte si de un ambuteiaj, dar m-a scos din necaz waze care mi-a dat imediat o ruta ocolitoare pe niste drumuri comunale foarte bune si putin circulate si de unde am luat motorina la cel mai mic pret din Polonia si anume 4,31 zloti.

Am ajuns in Varsovia in jurul orei 13 si cum apartamentul nu era gata (nu fusese facuta curatenia dupa oaspetii dinaninte) am parcat masina in parcarea subterana a blocului si am plecat pe jos cca 2 km pana in centru sa manacam. Am luat masa la un restaurant de top gasit pe Tripavisor „Prime Cut’’ unde am fost serviti in mod ireprosabil, poate cel mai bine din toata calatoria prin Polonia si unde am mancat cate un muschi de vita delcios si am baut o bere de abatie din Belgia „Grimbergen’’ Dupa aceasta ne-am plimbat putin prin centru si am constatat ca Varsovia in centru seamana cu Franfurkt am Main, numai zgarie nori, am daramat toate blocurile vechi sa au construit (de fapt sunt foarte multe constructii in lucru, centrul este un adevarat santier) multe caldiri noi impresionante din punct de vedere ethnic, dar mai putin architectural. Dupa aceasta ne-am inapoiat la apartament, care nu era deosebit se afla la fel intr-un complex de apartamente noi inconjurat numai de santiere de blocuri noi. Singura surpriza placurta a fost ca ne aflam la etajul 10 din 15 si aveam o vedere foarte frumoasa de pe balcon, mai ales noaptea.

A doua zi am luat Varsovia la pas turistic, (nu este un oras foarte turistic, nu ai prea multe de vazut fiind un oras distrus in intregime in al doilea razboi) ma vazut si ne-am urcat pana la ultimul etaj la Casa Culturii si Stiintelor o cladire identica aproape cu Casa Presei (Scanteiei) de la Bucuresti (se spune ca Stalin le-a facut cadou celor doua natiuni prietene cate o astfel de caldire) curios ca in cea de la Bucuresti nu m-am urcat niciodata. Cladirea in sine nu are nimic spectaculos dar vederea de sus este deosebita, se vede practice toata Varsovia. Dupa ce am coborat de pe cladire am traversat un parc imens nu mai stiu cum se numeste si am ajuns in centrul vechi, foarte frumos reconditionat inclusive zidurile vechii cetati de aparare, pe care ne-am plimbat, am incercat din nous a mancam specialitatea poloneza numita „pierogi’’ un fel de coltunasi cu carne, branza, etc. dar care nu ne-au placut probabil, findca nici in Romania nu imi plac coltunasii.

Am tecut apoi pe langa impresionantul monument dedicat luptei antifasciste si apoi am mers deoarece era tarziu la mall aflat in centru o constructie cu o cupola de sticla foarte impresionanta „Taraschi Zlote’’ unde am mancat si am baut cate o cafea.

Dupa aceasta efectiv ne-am tarat pana la apartament ca sa ne pregatim de plecare, a fost ziua in care am facut pe jos 21 km!

In urmatoarea zi am plecat de la Varsovia spre Katowice intai pe S8 si apoi pe A1, circa 295 km. Drumul a fost foarte bun dar cu multe lucrari pe S8, lucrari care se ocolesc pe E67 cu care acest drum merge in paralel. Am ajuns pe la ora 12 la Katowice unde aveam rezervata cazarea la un apartament intr-un complex de blocuri noi, am astepta gazda (a fost singrul loc unde ne-am cunoscut gazda) o doamna draguta cu fica ei pe post de translator (nu stia engleza) care ne-a aratat apartamentul si m-a ghidat sa parchez masina in subsolul complexului. Apartamentul a costat 50 euro/noapte si avea trei camera, un living mare open space si doua dormitoare.

Tot gazda ne-a explicat ca centul orasului este la cca 1,5 km, asa ca dupa ce ne-am cazat am mers pe jos pana in zona centrala a orasului pe celebara strada „Mariacka’’ unde am mancat la o terasa. Dupa acesata ne-am plimbat putin prin centru si apoi am venit la apartament nu inainte de a face aprovizionarea la un magazin„Żabka’’ aflat langa complexul unde locuiam.

In urmatoarea zi am plecat sa vizitam orasul, am vazut centrul, apoi am mers sa vedem celebrul OZN „Spodek’’ (o sala de spectacole in forma de OZN) apoi am mers in parcul muzeului Silezian, foarte frumos amenajat intr-o fosta mina si ne-am urcat cu liftul in cladirea fostului lift miner ca sa vedem de sus zona. Toata zona este foarte frumoasa si este practic un imens park cu multe caldiri reprezentative cum ar fi cladirea Operei Simfonice si alte cladiri care adapostesc diverse sali de spectacole sau muzee.

Dupa aceasta am mers si am mancat la un restaurant care pe vermuri se gasea si la noi „Sphinx’’ dar nu a fost ceva deosebit, ne-am mai plimbat prin centu pana ne-a prins seara, dupa care am mers la apartamet.

A doua zi am plecat spre tara cu regrete ca nu am putut sta mai mult mai ales ca mai erau unele orase foarte frumoase pe care nu am avut timp sa le vedem cau ar fi Poznan, Bydgoszcz si altele.

Am ajuns fara evenimente deosebite seara la Oradea dupa ce am parcurs cei 590 km si am trecut granita pe la noua vama construita pe autostrada langa Biharia. Cam asta a fost aventura noastra in Polonia inceputa pe 02.09 si terminate pe 14.09.2020. Sper ca cele scrise aici sa inspire si pe altii sa calatoreasca, asa cum pe mine m-au inspirat cele scrise aici de colegii de calatorii. Daca aveti intrebari nu ezitati raspund cu placere.

---

VIZUALIZĂRI: 2152 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI