Aventuri in Grota Albastra

TIPĂREȘTE

Pentru a ajunge la Grota albastra aveti doua variante, respectiv autobuzul 71 din autogara Valletta, sau autobuzul 201 din Mdina sau de la aeroport. Se coboara in statia Grotto, dupa o coborare spectaculoasa pe serpentine. Noi am ales varianta de a lua autobuzul 201 de la aeroport, venind cu autobuzul X3 din Bugibba, dar nu recomand aceasta varianta, deoarece cred ca este cea mai proasta, ca si lungime traseu si timp de deplasare. Bineinteles ca datorita traficului autobuzul X3 a intarziat, atat cat sa plece 201 care circula din ora in ora.

Asa ca am avut doua variante cand am ajuns la aeroport, fie sa asteptam o ora, fara sa avem ce face, fie sa cautam alt mijloc de deplasare. Am ales varianta nr. 2 si am incercat sa ajungem cu un taxi, care initial ne cerea 20 de euro pentru cursa. Demonstrandu-I soferului ca avem de parcurs cam 5 km, am reusit sa scot cursa la 10 euro, pret relativ corect pentru Malta. In 10 minute am ajuns la destinatie.

Ajunsi in parcarea de la Grota am coborat si am pornit pe scari spre debarcader. In grota albastra se ajunge doar cu barca. Biletul costa 7 euro de persoana. In prima faza am fotografiat peisajul salbatic in care este amplasat debarcaderul, respectiv un golf neprotejat de valurile marii. Exista o singura companie care detine exclusivitatea pentru vizite in Grota albastra, asa ca nu exista tarife diferite. Barcile stau aliniate in golf, precum taxiurile in statii si cand se aduna un grup format din 6-9 persoane o barca acosteaza la cheu pentru imbarcare.

Vorba vine acosteaza, deoarece si urcarea in barca este o aventura. Barca executa in permanenta miscari in sus si in jos cu minim 50 cm, se loveste de cheu, asa ca este deosebit de spectaculos sa te sui in ea. Atentie la cheu, pentru ca este putin alunecos datorita faptului ca este mereu ud si daca nu ai incaltari corespunzatoare s-ar putea sa aluneci. Am vazut multa lume ca s-a descaltat, insa cred ca asa aluneci mai usor.

Dupa ce am reusit sa ne imbarcam 6 persoane ne-am pus vestele de salvare, veste cu care sunt dotate toate barcile (probabil ca au cazut multi in apa) si am pornit spre destinatie. Partea proasta este ca pentru a ajunge in zona grotei trebuie sa iesi la mare deschisa, unde valurile sunt foarte mari si marea foarte agitata. Cu aparatul foto intr-o mana si cu cealalta mana strangand bine marginea barcii am inceput deplasarea. In prima faza a fost relativ bine deoarece barca taia valurile si eram doar sub influienta tangajului, adica barca urca pe creasta valului si apoi cobora in spatele lui. Partea interesanta a inceput dupa iesirea din golf si deplasarea in lungul tarmului. Acum valurile ne loveau lateral si ruluil era foarte puternic incat in unele momente aveai impresia ca barca se va rasturna. Am avut mare noroc cu barcagiul, sau cum se numeste conducatorul barcii, (am uitat sa va spun ca barcile sunt cu motor) deoarece cand vedea ca se apropie un val mai mare punea barca perpendicular pe val.

Dupa ce am strabatut marea agitata am intrat in golful unde se afla Grota albastra, de fapt o succesiune de grote, mai mari sau mai mici. Am intrat in fiecare grota si de multe ori aveam impresia ca o sa ne strivim de stanci. Am admirat albastrul apei agitate, unde puteam pentru ca in unele locuri era bezna totala in grota. Nu stiu cum reusea sa se descurce barcagiul, dar s-a descurcat bine. In zilele cand marea este linistita in zonele insorite din grote daca bagi mana in apa o vezi albastra, dar nu a fost cazul nostru. Am facut multe fotografii si filmulete. Dupa ce am admirat toate grotele, peisajul stancos si spectaculos, care nu poate fi conceput asa decat din barca, am pornit inapoi, trecand prin aceleasi senzatii tari. Trebuie sa subliniez ca barcagiul nostru a fost foarte priceput, deoarece in ciuda valurilor mari, nici macar nu ne-am stropit. Foarte multi s-au intors uzi pana la piele. Depinde de noroc.

Am acostat (iarasi vorba vine) si am sarit repede din barca cand s-a ivit ocazia. Cand am simtit pamant sub picioare am realizat prin ce am trecut, deoarece eu nu stiu sa inot. Dar as repeta experienta. De la debarcader am urcat niste scari spectaculoase pana in varful stancilor de unde am putut admira intreaga priveliste. Era fascinanta. Ne-am mai invartit pe la magazinele de souveniruri care se gasesc la tot pasul, cine doreste poate manca ceva deoarece sunt aici si cateva restaurante. Unul italian era mai deosebit, deoarece patronul statea in fata usii si imbia pe toti trecatorii cu pizza si pastele lui. Am luat apoi autobuzul 201 si am pornit spre Mdina. Trebuie sa fiti atenti la autobuze pentru ca toate opresc in aceeasi statie si acelasi numar poate merge in ambele directii, deci cel mai bine e sa intrebi soferul de destinatie.

Daca aveti timp si sunteti pasionati de istorie la o statie distanta spre Mdina, coborarea in statia Hagar sau pe jos ca e aproape, exista templele Hagar Qim Neolithic Temple si Mnajdra Neolithic Temples. Noi nu le-am vizitat pentru ca le-am descoperit dupa ce am trecut de ele. In rest, drum bun si nu ratati Grota albastra pentru ca pierdeti mult.

---

VIZUALIZĂRI: 7769 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI