Cu feribotul prin Ciclade: In cautarea celei mai frumoase insule

TIPĂREȘTE

De data asta, unii veti fi dezamagiti, dar sper, la fel de multi altii, va veti bucura. Nu voi fi liric, romantic, “poetic”, ci… cat se poate de pragmatic, asa cum de fapt sunt de obicei, atunci cand imi aleg, concep si construiesc, o vacanta in insulele Ciclade.

Pentru ca “time is money”, vorba “poetului”, asa ca cine isi poate permite sa arunce bani si sa iroseasca timp aiurea, fara o judecata la rece?

Eu nu sunt liric atunci cand aleg niste insule pentru vacanta. Nici macar la fata locului nu apuc sa devin liric, pentru ca mereu sunt in criza de timp, obiectivele sunt multe si abia asteapta sa fie descoperite, nu e timp suficient sa admir ore in sir o floare, sau sa ascult greierii cum ţârâie.

Liric devin abia acasa, cand imi depǎn in gând amintirile din vacanta, cand imi aduc aminte de locurile frumoase pe care le-am vazut, si cand (vǎ) povestesc despre ele. Nu am intalnit prea multi oameni cu adevarat curiosi de Ciclade (cineva m-a intrerupt odata dintr-o povestire despre Ciclade, intrebandu-ma : “ da’ niste scule audio-video meseriaşe de cumpǎrat, sau geci de piele frumoase si ieftine găsesti pe acolo? ”, de mi-am inecat vorbele si mi-am anulat restul pledoariei), noroc cu voi, aici pe AFA, de imi suportati povestirile :).

Doar o mică paranteză : ştiti singurul loc din lumea asta unde eu imi permit sa fiu liric, « sa stau cu paiul in gura » cum bine zicea Cineva (cu « C » mare), şi să mă relaxez cu adevărat?

Pe … litoralul românesc! Il ştiu bine din anii … « primei tinereţi », nu îmi mai poate produce surprize, nu sper şi nu doresc nimic nou acolo, nu vreau surprize, de fapt vreau mereu sa regăsesc acolo ceea ce ştiam ca exista si înainte, acolo stau liniştit, tolănit la soare, şi … imi retrăiesc la faţa locului amintirile de neuitat de altădată. Dar hai să revenim.

Spre deosebire de alte ţări « dualiste » gen Brazilia sau Australia (de au trebuit respectivii să facă un compromis, şi să aleagă, de fapt să construiască un al treilea oraş pe post de capitală ca să nu iasă război civil intre cele două oraşe-lider ale tarii), Grecia, ca şi România, are un oraş de departe cel mai mare şi mai important. Aşa că, dacă pentru turiştii est-europeni, Salonicul – superb oraş, nu asta-i problema! -, capitala Macedoniei greceşti, este « centrul » Greciei, pentru … Grecia, centrul şi capitala Greciei este Atena!

Daca vrei sa simti o tara, “ia pulsul” cetateanului capitalei acestei tari, ia pulsul lui “Mitică” al Atenei: Iorgos, Nikos, Iannis sau Kostas, cum l-o fi chemând.

Ei, ce face atenianul aflat în plină criză?

Aici fac o mică paranteză. Cel care, datorită crizei, trebuie să renunţe la “merţan” si se mulţumeste c-un “fauwe” sau “pejou”, să zicem, e un om disperat, distrus de criză. Celălalt, care a “sărit” de la trotinetă la bicicletă, este un om fericit, in plin avânt economic! =))

Deci, ce face atenianul, in plină criză, în plin sezon de vară, în week-end, ca să scape de grijile, stresul si poluarea vieţii cotidiene? Dă o fugă pâna in Ionice, sau în Dodecaneze, sau până în Chalkidiki? Ei, aş, sunt prea departe, pe la marginea ţării (din punctul lui de vedere). Cam cum ar privi Mitică al nostru Baia-Mare sau Timisoara, ca posibile atracţii de week-end, nu că ar fi ceva imposibil dacă chiar vrei cu adevarat :).

Deci, şofează (sau ia metroul, autobuzul sau taxiul) pană în Pireu, Rafina sau Lavrio, porturile importante ale capitalei, iar de acolo ia feribotul pană in prima (sau a doua, a treia, mă rog…) insulă cicladică.

Cu alte cuvinte, singura problemă e să ajungeţi în Atena, că de aici încolo, nici ca timp, nici ca preţ, Cicladele nu sunt mai scumpe sau mai complicat de abordat, decât celelalte insule grecesti, ba dimpotrivă!!!

Din Lavrio, eşti într-o ora pe-o plajă in Kea (sau Tzia cum ii spun localnicii).

Din Rafina, in două ore esti pe o plaja în Andros. Vorbim despre feriboturi clasice, desigur, mai ieftine si care merg “normal”, nu ne aruncam pe “speed ferries”, ca vorba ceea e criza, facem economie la cheltuieli.

Ce faci acolo, tu, atenian get-beget? Te zgâiesti la biserici albe cu cupole albastre? Ei, aş, asta-i pentru @zuftim si “cicladistii” obsedaţi din lumea intreagă, tu ca atenian obosit si stresat te doare in paişpe de arhitectura cicladica, te relaxezi pe o plaja buna, te uiţi după gagici, sau mănânci o mâncare grecească de la mama ei de-acasă la o taverna veritabilă, sau te distrezi seara, noaptea, prin cluburi, şi aşa mai departe. Nu cǎ @zuftim s-ar limita la biserici alb-albastre, sa fim serioşi! =))

De multe ori, ca să afli “cele mai frumoase locuri”, sau « cele mai frumoase insule », nu trebuie sa te iei dupa ghiduri turistice, sau după alti turişti, ci deseori, dupa instinctul tău şi preferinţele localnicilor. Ei ştiu cel mai bine de fapt, ce şi unde e cel mai bine şi frumos la ei in ţară.

Am vorbit cu destui greci, inclusiv din Ciclade, şi am aflat multe. Si-au dat drumul la gură sau şi-au spus cu adevarat preferinţele de multe ori!

Imaginează-ţi că vine la tine un eschimos, sau englez, sau albanez, nu contează ce-i. Mai întâi, te uiţi un pic precaut şi fără chef la el. Iar el, deodată, discută, tam-nesam, nu neaparat despre Bucureşti sau Castelul Peleş (despre acestea noi presupunem că a auzit toată lumea, din Siberia până în Tara de Foc, ca despre Nadia sau Hagi), ci despre... Vulcanii Noroioşi, despre Buziaş sau Ocna Sugatag, şi încă o sută de locuri. Nu ai cum să nu îl simpatizezi pentru aceste lucruri: de unde naiba a auzit eschimosul ăla de Târlungeni, de exemplu, că are echipă în liga a doua a României? Aşa si eu, in Grecia… De unde şi până unde am ajuns să discut de pildă cu un cretan stabilit în Ano Mera Mykonos, despre Platanias sau OFI Creta, sau Ergotelis, că avea Creta trei echipe în prima ligă! De a ajuns omul meu să îmi povestească şi gustul laptelui supt de la mămica lui! Nu am avut probleme niciodata cu vreun grec, dar niciodată. Am avut ceva neplaceri, dar in exclusivitate cu ospătari sau chelneri străini, veniţi acolo în Grecia să muncească în sezon. Dar nu cu români, asta trebuie să precizez. De câteva ori chiar acum ultima dată in Ciclade, am intâlnit chelneri, şi vânzători prin magazine, români de-ai nostri, în Santorini, dar şi unul în Naxos, care mi-au lăsat o surpriză extrem de plăcută! Si vă voi povesti odată despre ei, că sunt nişte intâmplări zic eu interesante. Dar să revin.

Toata lumea vuieste de Santorini, turiştii romani – si nu numai - identifica Cicladele cu Santorini, dar ştiti parerea sincera a multor greci despre Santorini?

Cineva, o grecoaică, în şi din Paros, m-a intrebat, aflând structura vacanţei mele ce urma să se desfăşoare: de ce doar 3 nopţi in Naxos, si 5 in Santorini?! De ce nu invers? Si persoana era din Paros! Iar cine stie ce rivalitate există intre Paros si Naxos, ştie la ce mă refer. Dar cand este sa discute despre Santorini (febleţea albumelor turistice, a mea şi a multor altora, dar nu şi a grecilor), se aliaza parosiştii si naxosiştii! :)

Cea mai frumoasă insulă cicladică trebuie să aibă peisaj frumos si spectaculos dar nu excesiv de … spectaculos ca sa inhibe frumusetea localitatilor. Să aibă localităţi frumoase, dar care să nu pună in umbră peisajul natural. Să nu fie tixită de turisti şi să devină prea cosmopolită, prea comercială, dar să nu fie nici prea pustie, excesiv de rustică sau de arhaică. Să aibă plaje bune, frumoase si curate. Arhitectura cicladică sa fie la ea acasă. Să aibă câteva obiective turistice interesante, ceva muzee… Dar nu prea mari, si nici prea multe, ca să te streseze făcându-ţi prea mult cu ochiul, că doar nu te duci la Florenţa, Londra sau Paris, ci la mare. Să aibă ceva special, aparte, specific ei, insulei… Si asa mai departe. Că bine zicea cineva că asociez insulele cu nişte femei! Zău că nu o fac intenţionat, doar aşa rezultă fără să vreau! :))

Alegerea localnicilor din Ciclade, conform statisticii mele, totuşi cu ceva marjă de eroare, că nu am facut-o profesionist ca Institutele de Sondare a opiniei publice :P, dau o cu totul altă insulă pe post de “cea mai frumoasa insulă cicladică”. Nu e defel Santorini, Mykonos, Paros sau Naxos… Si nici Ios, care plăteste tributul varfului de sezon cand e plină de tineri ce se distrează, degeaba in rest s-ar apropia de acest deziderat… i s-a pus pecetea din păcate, definitiv…

Această preferatǎ a localnicilor, plus incă o “catindatǎ”, sunt alegerile mele pentru viitoarea vacanţă.

Dar sǎ revin la Ciclade, privite in ansamblu. Am mai spus-o, şi nu sunt singurul care a spus-o: numele le vine de la faptul că in antichitate, grecii le considerau a fi grupate in cerc in jurul insulei sfinte Delos, locul de nastere al zeului Apollo si al zeiţei Artemis.

Ei, dar vă zic şi ceva nou.

Celelalte insule din Marea Egee, exceptând uriaşa Creta, erau numite “Sporade”. Adică “imprăştiate”, sau “rare, rărite”, de aici avem si cuvântul modern “sporadic”.

Bine, in timp, termenul de Insule Sporade s-a fixat doar asupra Sporadelor de Nord: Skiathos, Skopelos, Alonissos, Skyros.

Aşa că să nu ajungem să confundăm, şi să zicem: ce mi-e Paros, ce mi-e … Poros?

Ce mi-e Tinos, ce mi-e … Tilos? Ce mi-e Syros, ce mi-e … Skyros? Ce mi-e Ios, sau Chios, sau chiar Kos? Ce mi-e Chalki, sau... Chalkidiki! :)

Una este Andros, si cam tot aia este … Alonissos :)) Oare?

Unii zic că toate insulele sunt la fel. In consecinţă, nici nu se mai obosesc să le deosebească, măcar după nume, necum să le viziteze.

Numele insulelor grecesti sunt inşelătoare, ca şi calul troian, mai ales când nu le stăpâneşti bine … :))

...

Hai sa le privim un pic mai indeaproape pe Cicladele astea, dar nu dintr-o perspectiva de copy-paste de pe Wikipedia, sau din cine stie ce ghid turistic. Si nici într-o manieră extaziată, ci « la rece », pragmatic.

Eu am impartirea mea proprie, dupa criteriul pozitiei geografice, si al gruparii in cadrul … grupului, adica al arhipelagului cicladic. Aceasta impartire de multe ori coincide cu liniile de feribot, rezulta legaturi frecvente intre ele si de ce nu, mai ieftine, datorita apropierii. Asa ca nu ar strica, in consecinta, sa le si vizitam pe grupuri.

Ar fi o data un prim grup al Cicladelor de Nord: Andros, Tinos, Mykonos, Syros. Primele trei sunt accesibile din portul Rafina, iar ultímele trei din portul Pireu. Toate acestea patru, sau cate vreti din ele, pot face obiectul aceleiasi vacante in Ciclade.

Syros este capitala Cicladelor, centrul administrativ fiind orasul Ermoupoli. Este cel mai mare oras din Ciclade. Candva (a doua jumatate a secolului XIX pana la inceputul secolului XX) a fost cel mai important port al Greciei, si era un oras mai important ca Atena, pana s-a decis, sub primul rege al tarii, Otto – un fel de Carol I al lor -, atribuirea calitatii de capitala, si dezvoltarea si revigorarea sa, orasului-simbol al democratiei antice grecesti, Atena, care in acel moment era decazut, in degringolada.

Syros, desi nu mai e ce-a fost odata, e si acum un important nod de feribot pentru celelalte insule grecesti, spre exemplu legatura din Ciclade cu Dodecanezele. Este totodata si nod de feribot in cadrul Cicladelor, facand legatura cu Cicladele de Vest, descrise mai jos. Are si aeroport pentru curse interne de avion.

Mykonos este una din cele doua vedete de prim rang ale Cicladelor, alaturi de Santorini. Are aeroport international, curse charter de avion, precum si curse interne. Datorita pozitiei sale de vedeta turistica, are curse de feribot frecvente spre o multime de Ciclade, deci se poate cupla pentru vacanta cu multe insule cicladice. De aici, la doi pasi cu feribotul, este celebra insula Delos, nelocuita, important sit arheologic in aer liber.

Al doilea grup este al Cicladelor centrale: Antiparos, Paros, Naxos, in care cel mai bine se ajunge din Pireu.

Undeva intre Antiparos si Paros, este de fapt centrul geografic al Cicladelor.

Paros este polul navigatiei maritime in Ciclade. Multe din cursele de feribot din Ciclade, trec prin Paros. Iar Naxos o urmeaza indeaproape, ca pozitie de nod de feribot. Se pot cupla pentru vacanta, eficient, cu aproape orice insula cicladica. De asemenea, au aeroport pentru curse interne. Paros si Naxos urmeaza dupa Mykonos si Santorini, ca notorietate turística internationala, intre Ciclade. In opinia mea, Naxos si Paros sunt cele mai complexe insule Cicladice din punct de vedere turistic. Gasesti pe ele cam tot ce te poate interesa ca turist.

Un al treilea grup este al Cicladelor de vest: Kea, Kythnos, Serifos, Sifnos, Milos, Kimolos.

Primele doua sunt accesibile din portul Lavrio. Toate, cu exceptia primeia, sunt accesibile din Pireu, pe o aceeasi linie de feribot, ce se poate continua spre grupul urmator de insule.

Aeroport pentru curse interne avem in Milos.

Nici una din aceste insule nu este foarte turística. Totusi, Milos este foarte cunoscuta in lume, dar indirect, deci nu insula in sine, ci prin celebra sculptura antica descoperita aici, Venus din Milo (s), care troneaza la loc de cinste in Muzeul Louvre din Paris.

Un al patrulea grup de insule sunt Cicladele de Sud: Folegandros, Sikinos, Ios, Santorini (Thira).

Aeroport international precum si cu curse interne se gaseste pe Santorini.

Vedeta Santorini este cea mai cunoscuta si turística Ciclada, alaturi de Mykonos. Mi-e si jena sa repet, dar – mai stii! – poate mai este cineva sa nu fi auzit de Caldera, si i-a picat acest review in fata ochilor, asa, ca o ploaie in Sahara. Deci – scuze celor care au citit cuvantul “Caldera” scris de mine de o suta de ori, il mai scriu o data: Caldera din Santorini, adica stancile acelea abrupte multicolore scaldate de cer si mare, pe varful carora sunt cladite cateva localitati pitoresti, se cheama Caldera, si e unul din cele mai spectaculoase si fotogenice locuri din lume.

Totodata, sunt o multime de legaturi de feribot din Santorini cu celelalte Ciclade, dar si cu insule din Dodecanez sau cu Creta.

Sa mai amintesc in treacat aici de insulitele ce tin de Santorini: Thirasia (locuita), Palea si Nea Kameni, Aspronisi (nelocuite).

Dupa Paros si Naxos, Ios ar urma in notorietate, datorata indeosebi celebrelor distractii ale tinerilor din varful de sezon, care oarecum rivalizeaza cu cele din Mykonos. Eu insa am gasit in septembrie o insula Ios linistita, calma, cu turisti nu foarte multi, exact pe gustul meu. Deci Ios as cota-o ca o insula “cu doua feţe”. Ah, ce bine a zis cine a zis ca asociez insulele cu femei! :))

Un al cincilea grup este al Cicladelor de Est: Anafi (cea mai izolata, legata cu feribot de o linie ce trece prin Santorini), si insule ce vin in continuarea “liniei” Naxos: Micile Ciclade (Iraklia, Schinoussa, Koufonissia, Donoussa) si Amorgos. Din Amorgos, se merge mai departe spre Dodecaneze.

Aceste insule nu au suferit un avânt turistic deosebit, dar tendinta este de crestere, dezvoltare a turismului.

...

Cam multe Cicladele astea, asa-i? Mai multe decat Ionicele sau Sporadele, ce ziceti? E ceva de vizitat, nu gluma!

Acuma, cum sa le mai clasificam pe Cicladele astea?

Dupa criteriul popularitatii internationale si al dezvoltarii turismului:

Cele mai turistice: Santorini, Mykonos, Paros, Naxos, Ios.

Cele mai putin turistice, arhaice, pur cicladice pana in … maduva oaselor: Sikinos, Anafi.

Cele mai mari: Naxos (un picuţ mai mare decat Zakynthos, dar mai rotunda), Andros (cât Thassos, dar … mai alungita), Paros, Tinos.

Cele mai verzi: Naxos, Andros.

Insulele cu cele mai spectaculoase peisaje naturale : Santorini, Milos.

Cele mai multe plaje bune: Mykonos, Naxos, Paros, Milos (nu neaparat in aceasta ordine).

Insulele cu cele mai multe plaje spectaculoase (nu neaparat si foarte bune ca si calitate a nisipului): Santorini, Milos, Amorgos.

Insulele cele mai complexe ca si oferte turistice diversificate, pentru diferite categorii de turisti : Naxos, Paros, Mykonos.

Insule cu distractie maxima : Mykonos (iunie-septembrie; pentru toate varstele, este Ibiza Greciei), Ios (iulie-august, pentru tineri si adolescenti). Bineinteles, cluburi sau discoteci in aproape toate celelalte capitalele de insule, dar nu « exceleaza » prin aceasta caracteristica.

Insulele cele mai romantice: Santorini, Milos, sau depinde de gusturile omului.

Insule cu plaje curate, cu conditii bune de cazare, cu mancare buna, cu arhitectura predominant cicladica : toate :))

Deplasarea in interiorul insulelor : se poate face cu masina in majoritatea dintre ele, exceptand cele mici-mici, unde niste plimbari agreabile pe jos sunt solutia (Micile Ciclade) sau cele arhaice, cu drumuri proaste (le-am amintit). In rest, in insule calitatea drumurilor este buna, seamana cu celelalte insule grecesti, bineinteles ca sunt si unele drumuri mai dificile, unde e indicat un 4x4.

Se pot inchiria masini, ATV-uri, sau alte mijloace de transport motorizate, sau se poate aduce masina proprie pe feribot. Exceptie fac insulele prea mici sau cele … arhaice, unde te poti deplasa cu măgăruşul sau catârul (acolo incă se merge uzual aşa, nu doar ca deplasare turistică precum în Santorini).

Există şi linii interne de autobuz, in majoritatea insulelor. Cu cat insula este mai turistica si ne aflam mai in varf de sezon, si liniile de autobuz sunt mai dese, si cursele mai frecvente. In unele insule, mai putin turistice, frecvenţa si orele de deplasare ale autobuzelor raspund mai degraba nevoilor localnicilor, decat celor ale turistilor.

Localnicii : extrem de amabili, cu cat insula este mai putin aglomerata cu turisti, iar in cadrul aceleiasi insule, cu cat mergi « mai la tara », localnicii devin tot mai amabili, pitoresti, interesanti si agreabili.

Nu am mai intalnit in toata Grecia localnici asa amabili si binevoitori, cu exceptia Cretei (sudul Cretei mai ales).

Am gasit si explicatia : cu cateva secole in urma, multi cretani s-au refugiat din calea turcilor in insulele Ciclade, si au intemeiat sate. Pai ce aveau turcii otomani in mod special cu cretanii, că in alte părti erau stăpânitori relativ blanzi, ia priviti până la Viena unde le ajunsese stăpânirea, cât au « musulmanizat » cu secole in urma din teritoriul Europei? Prea putin. E drept că li s-a si opus rezistenta, dar nici nu s-au omorât cu firea. Daca nu ii călcai pe coadă, le plăteai haraciul [rata la bancă :)) ], fetele şi băieţii din « datoria anuala » pentru harem si oastea ienicerilor, nu aveau ei treaba cu tine, cu religia ta, cu obiceiurile tale, şi aşa mai departe, te cam lăsau in pace. Dar cretanii erau – si sunt – un neam extrem de dârz, neinfricat, neinduplecat. Deseori se răsculau impotriva turcilor. Mergeti la Frangokastello, pe coasta sudica a Cretei, si aflati mai multe pe tema asta. Ei, otomanii se razbunau, iar multi cretani au fugit si au populat Cicladele. Aceste Ciclade, devenisera intre timp cam pustii, dupa ce stapanirea venetiana a fost inlocuita de cea turceasca, pe care am amintit ce o interesa in primul rand. Asa ca, piratii isi faceau de voie prin zona, nu era o autoritate locala care sa ii apere pe localnici de pradaciuni, se descurcau sarmanii localnici din Ciclade cum puteau, singuri.

Poate de aceea sunt asa spectaculoase multe sate cicladice, grupate ca un stup, ca o fortareata, ridicate sus, pe dealuri, in jurul unor cetati venetiene vechi din secolul XIII (v-as spune anul instaurarii ducatului venetian de Naxos din Ciclade, dar ma veti banui ca ma ocup de traduceri de pe Wikipedia sau de te miri de unde, si nu va povestesc exact cum imi vine mie pe chelie), ca sa se apere impotriva piratilor.

De aceea ai niste vederi in Ciclade, asupra marii, de acolo de sus, de pe deal sau munte, din vârful satului sau al cetătii, de iti vine sa iti scapi pe jos ochii de admiratie. De fapt, asa erau construite satele, strategic, erau puncte defensive, dar si de observatie ca sa vada localnicii cand si de unde ataca piratii pe mare.

Of, tot raul spre bine, toata drama si tragedia din vechime spre binele nostru, al comozilor turisti contemporani, ca si in cazul Catastrofei naturale din Santorini, sa putem acum admira frumusetile astea!

De data asta, nu am vrut sa dau frau liber sentimentelor ce ma cuprind cand ma gandesc la Insulele Ciclade. Cam putini de « frumos », nici un « minunat » sau « superb »… Am vrut sa fac o descriere mai pragmatica, practica, sintetica, asupra Cicladelor, trecuta prin filtrul punctului meu de vedere, asa cum le-am perceput si sistematizat eu. Asa caut eu cea mai frumoasa insula Cicladica, logic, cu creierul. Inima o las pentru mai tarziu, cand va voi povesti despre ea [despre insula respectiva, nu despre inimă :) ].

Am evitat deci date concrete : evenimente istorice cu ani exacţi, distanţe precise, suprafete, inaltimi de munte. Acestea le gasiti, daca va intereseaza, in carti sau pe net.

Un aspect concret mai am insa de abordat, caci am fost intrebat de destui oameni, inclusiv colegi : cum se ajunge in Ciclade, concret si exact, cu feribotul. Am descris acest aspect, in review-urile mele despre Paros, Naxos si Ios, mai lipseste descrierea celei de a patra insule a ultimei mele vacante din Ciclade, ghici ciuperca - scuzati cacofonia - care este? :) Si totusi, realizez ca nu toti cititorii au rabdare si … tutun sa citeasca trei-patru review-uri, pentru a-si extrage aceste informatii.

Asa ca, pana sa ajung eu, dar si voi, pana in … sălbaticele Anafi sau Sikinos, hai sa va povestesc cum se merge cu feribotul, in opinia mea, pe varianta cea mai populara de traseu in Ciclade, asa cum am mers si eu:

Pireu – Paros – Naxos – Ios – Santorini si retur.

Am mers cu feriboturi clasice, mari, moderne, sigure, stabile pe mare, dotate cu tot confortul. Punţi mari pentru a admira marea si insulele de pe traseu, baruri, cafenele, restaurante, fast-food-uri, TV – pe cine mai intereseaza asa ceva intr-o asa minunata (ptiu, drace, si mi-am zis in barba ca nu mai scriu “minunat”) croaziera - dar ma rog, era si TV :).

Prefer aceste feriboturi, catamaranelor. Deplasarea pe mare intre insule devine astfel o croaziera agreabila.

Am ales companía Blue Star Ferries, si am circulat cu impozantele feriboturi Blue Star Delos si Blue Star Paros, cele care deservesc acest traseu.

Ajungând in Atena, in cazul meu cu avionul, seara, am luat un autobuz, X96, chiar din fata aeroportului, până in Pireu. Puteam lua si taxi. Dar taxiul era vreo 50-60 de euro, iar autobuzul maxim 10 euro. Am facut vreo ora si ceva cu autobuzul.

Mai intai, a urmat o noapte de cazare in Pireu, intr-un hotel aproape de port. Nu sunt hoteluri stralucite in Pireu, dar o noapte merge, sunt unele hoteluri chiar rezonabile pentru o noapte. Imi consult notitele de anul trecut. Acolo zice asa:

La 7:25 plecarea din Pireu. La 11:40 sosirea in Paros. La 11:55 plecarea din Paros.

La 12:40 sosire Naxos. La 12:55 plecare din Naxos. La 14:05 sosire in Ios. La 14:15 plecare din Ios. La 15:10 sosire in Santorini. La 15:30 intoarcerea din Santorini, cu sosire la ora 23:25 in Pireu.

Iti poti astfel organiza o vacanta pe toate aceste patru insule, cu stationare cate zile poftesti, pe fiecare insula. In ziua stabilita, mergi in port si iti continui traseul, practic cu acelasi feribot, ce vine din Pireu, si se va intoarce in Pireu.

Compar acum cu orarul de anul acesta. Diferentele sunt insignifiante, posibil cateva minute diferenta. De fapt, acest traseu este facut de Blue Star Ferries zilnic, in tot timpul anului! E necesar sa se verifice, an de an, si in functie de perioada din an aleasa, orarul feriboturilor. Il gasiti, ca si preturile, si alte informatii, pe saitul companiei:

www.bluestarferries.com

Biletele se pot cumpara la fata locului, in agentia (agentiile) din port (uri), sau din timp, de pe internet, caz in care pot sa apara si ceva discounturi, la unele companii de feriboturi.

Atentie insa, in anumite zile din saptamana, vreo trei, traseul “sare” peste insula Ios. Asa ca ar fi bine sa se faca o corelare a zilei de sosire si a celei de plecare in/din Ios, cu orarul feribotului. Dar, la nevoie, sunt si alte feriboturi, nu e Blue Star Ferries deţinătorul monopolului pe circulatia cu feribotul! :)

Ei, si daca tot e Mykonos alaturi de Santorini cea mai celebra ciclada, hai sa concep, rapid, si o varianta de vacanta ce mai cuprinde in plus si Mykonos. In Mykonos eu am fost cu un an inainte.

Ajungem astfel la o vacanta in “crema cicladelor”:

Mykonos, Paros, Naxos, Ios, Santorini, in aceeasi vacanta.

Dar deja sunt 5 insule celebre, unde ai ce vedea, nu iti poti bate joc de ele. Asa ca ai nevoie de minim 3 saptamani de vacanta net in aceste insule, pentru toate cinci, si nu ca sa le vezi detaliat, ci ca sa iti faci habar de ele.

Deci: pleci din Pireu sau din Rafina pana in Mykonos.

Pireu e port mai mare ca Rafina. Rafina e mai aproape de aeroportul international al Atenei fata de Pireu, iar Pireu e mai aproape de orasul Atena.

Din Pireu până in Mykonos sunt zilnic 2-4 curse de feribot, in plin sezon, de dimineata pana seara. Faci vreo 5 ore cu un feribot “clasic”, sau 2 ore si jumatate, cu catamaranul.

Din Rafina până in Mykonos sunt 7-11 curse zilnic, si faci 4 ore si 30 de minute cu feribotul clasic, si 2 ore si 15 minute cu catamaranul.

Dupa ce stai in Mykonos exact cat ti-ai propus, pleci din Mykonos cu feribotul pana in Paros. Sunt in plin sezon 4-5 curse de feribot zilnic din Mykonos pana in Paros.

Faci o ora si 20 de minute cu feribot clasic, si 40 de minute cu catamaranul.

Mai departe, spre Naxos, urmezi traseul descris la prima mea varianta.

Bineinteles ca poti sa-ti organizezi vacanta si invers: adica sa incepi cu Santorini, sa continui cu Ios, apoi Naxos, Paros, si eventual Mykonos.

Eu am sfarsit cu Santorini: motivul unu: am lasat “cireasa de pe tort” pentru la urmă, vechi obicei de-al meu, si motivul doi: eram la sfârsitul verii, si lăsasem Santorini pentru ultímele zile, cand teoretic vremea se mai strica. Santorini se viziteaza pentru Caldera in primul rand, si abia apoi pentru plaje. Asa ca lasasem insulele cu plaje mai bune inainte de Santorini. Da’ de unde!! Pe 1 octombrie, cand plecam eu din Santorini, spre Pireu si Atena, era o vreme superba! Iar turistii veneau valuri-valuri, caci sezonul in Santorini nici vorba sa se sfarseasca la 1 octombrie! Sa ma zgarii pe ochi ca plecam de acolo, nu altceva!

Vrei sa sari peste Paros? Nici o problema, desi nu te-as sfatui, ar fi pacat, ca e o insula care merita vizitata. Feribotul pe ruta Mykonos-Paros merge si in Naxos. Vrei sa sari Naxos si/sau Ios? La fel, nici o problema, doar ca, iarasi, ar fi pacat.

Ca Santorini, daca n-ai vazut-o deja, sunt convins ca nu vrei s-o sari :).

Si inca putin, despre cazare. Poti rezerva cazari pe internet, prin saituri de rezervari de cazari turistice, sau direct cu proprietarii, sau prin agentii turistice, fiecare cum prefera… Sau poti gasi cazari la fata locului, in insule. Asta in a doua jumatate a lui septembrie, cand am fost eu, erau destui proprietari de cazari in port, cu pancarte, cu oferte, intampinand calatorii.

In varf de sezon, iulie sau august, nu stiu cate cazari sunt libere in ultimul moment. Dar zic eu, e de preferat sa iti aranjezi dinainte, sa alegi in liniste unde si ce iti convine.

Gata, am terminat. Eu sunt, ca dintotdeauna, in cautarea celei mai frumoase insule, pe care sper sa nu o gasesc mult prea curand, ca sa am motive de cautat toata viata! :)

Si, by the way, cele două “catindate” de anul ăsta se găsesc, bineinţeles, in listele cu enumerarea tuturor insulelor cicladice pe grupuri. Dar intre cele cateva insule un picut detaliate, se gaseste doar una din ele. Iar in partea cu exemplificari cu superlative, iarasi doar una se gaseste, cealalta nu este amintita. Ca doar n-o sa enumar, spre exemplu, la capitolul

“Cele mai multe plaje bune”

chiar toate-toate insulele cu multe plaje bune, inclusiv cele in care nu am fost, că sare @webmaster la mine: “da’ tu de unde stii? Ai fost acolo? ”

“Pai... nu chiar in toate... ”

şi atunci le mentionez doar pe cele verificate personal, sau de prieteni de mare-mare incredere, stiti vorba ceea: “sună un prieten! ” :))

Aşa că unele le-am lăsat secrete, nu le-am băgat la “superlative”... Păi dacă nu sunt încă sigur de ele, adica nu le-am verificat personal, ce, vreţi să vă dezinformez? :)

Mai vorbim despre ele :)

Vacanţe plăcute şi inspirate vă doresc!

---

VIZUALIZĂRI: 19236 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI