Restaurantul Hotelului Posada Vidraru****

TIPĂREȘTE

La Posada am ajuns oarecum fortati de imprejurari, pentru ca dupa ce am facut Transfagarasanul dus-intos de la Valea cu Pesti, la orele 3 dupa amiaza, cand sa servim pranzul (rupti de foame fiind), ne-au spus ca nu mai au nicio ciorba in meniu. Asa ca scrasnind vorbe dulci printre dinti, am scos iar masina din parcare si am mai mers inca 8 km, pana aproape de barajul Vidraru, numai ca sa mancam ce vrem noi, nu ce vor ei.

Hotelul il stiam (pe afara), mai trecusem pe langa el si inainte de incendiul din 2015 si dupa.

Revenind, plecam de la Valea cu Pesti cu o foame de zile mari, parcurgem serpentinele si gasim un loc liber in proximitatea hotelului, pe DN. Intram, trecem de receptie si intram in restaurant: mare si liber. Vreo 3-4 mese mai mari ocupate si inca vreo 2 de 4 persoane. Ne asezam la o masa mica si, dupa vreo 5 minute, ne aduce meniurile un ospatar - se vedea de la o posta ca nu e profi, mai mult ca sigur sezonier, dar nu ne-a deranjat.

Dupa ce ne-am uitat prin meniu - mult mai variat decat la Valea cu Pesti - ne ia in primire un ospatar adevarat; desi era echipat in tricou si blugi, s-a vazut ca e harsait in meserie. Prima intrebare: aveti ciorba? Da, in afara de ciorba de perisoare. Buuuun! Comandam ce avem de comandat, omul ia meniurile si asteptam nu prea mult. In timp ce serpoaica soarbe din limonada, eu inspectez restaurantul si, mai ales, terasa. Nu stiu daca se serveste masa si la terasa, cand am ajuns noi burnita marunt, dar vederea este de nota 20: avantajul fata de Valea cu Pesti este ca Posada e situat chiar pe malul lacului; dezavantajul este ca panorama este obturata de brazii de pe mal. Oricum, o masa servita pe terasa face toti banii; restaurantul este mare, elegant si dispune si de mese pentru un numar mai mare de turisti.

Revenind la masa, ciorbele + smantana si ardeiul iute de rigoare au venit imediat - fierbinti si bune, sa mai fi fost. Eu (sofer fiind) nu am servit nimic de baut, pentru ca eram umflat de apa minerala plus cafeaua si sucurile de la Cartisoara si de-abia asteptam sa ajung la hotel...

Coastele serpoaicei au fost cam uscate si putine (cred ca 4, maxim 5); sosul gorgonzola de la puiul meu era taiat de-a dreptul, dar, per ansamblu, mancarea a avut gust, mai ales la ce foame era pe noi.

O faza amuzanta a avut loc atunci cand am comandat salata de castraveciori acri iar ospatarul m-a intrebat franc: va aduc de-ai nostri, dar sunt pusi acum vreo 2 zile si nu prea s-au acrit sau va aduc de la borcan, din Metro? Am preferat prima varianta si bine am facut, cu atat mai mult cu cat nu imi plac muraturile foarte acre iar sinceritatea omului a fost rasplatita la sfarsit, in bacsis.

Acum, ce sa zic? Am mancat si coaste de porc si pui gorgonzola mai bune in alta parte, e adevarat, si chiar si mai ieftin, insa, overall, am plecat de la masa satui, multumiti si fara sentimentul acela de "te-am prins, te-am ars". Pana la urma, traim intr-o societate de consum, in care chiar si privelistea se plateste, nu doar mancarea si serviciile adiacente.

Eu cred ca un pic de grija in bucatarie si un pic de eticheta la servire ar putea justifica, intr-un fel, preturile cerute, avand in vedere pozitionarea hotelului, fireste.

Oricum, pentru cine este in tranzit dinspre Pitesti spre Sibiu, in Curtea de Arges si un pic dupa, se gasesc multe variante foarte convenabile de servit masa.

Noi am reveni sa servim masa la Posada si cred ca, in viitorul apropiat, va voi scrie si un review referitor si la cazare, ca ne-a cam placut ce-am vazut.

Pofta mare va doreste black_mamba!

---

VIZUALIZĂRI: 3181 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI