Restaurantului Cheile Grădiștei din Moieciu, un restaurant care are ce arăta

TIPĂREȘTE

Cu ocazia “Zilelor Liceului” la Colegiul Tehnic la care predau anul acesta s-a organizat, printre alte activități și o plimbare de o zi pentru personalul școlii într-o zonă turistică apropiată. După mai multe discuții “unde, când și cum” s-a stabilit ca destinație Moieciu de Sus, o zi duminica, transport cu un autocar închiriat și un program cât mai simplu: plecare la ora 9:00 din Pitești, sosire la Moieciu, program de voie, masa de prânz vedem acolo unde, program de voie și întoarcerea la Pitești funcție de dispoziția participanților și negocierea cu șoferul, program comun pentru toți participanții fiind transportul cu autocarul dus-întors.

Despre satul turistic Moieciu de Sus și comuna brașoveană Moieciu din care face parte, s-a mai scris pe AFA, am scris și eu, vezi impresii, despre o cazare, în care spuneam cum se ajunge acolo, ce se poate vedea în sat și împrejurimile mai apropiate sau mai depărtate, cum ne-am petrecut timpul acolo, ...

Așadar, respectând programul stabilit, la ora 9:15 porneam la drum, noi, autocarul și voia bună, și, fără să ne dăm seama am ajuns la Moieciu în parcarea Complexului Cheile Grădiștei, între un restaurant și un hotel, în Moieciu de Sus. Câteva poze și o scurtă plimbare, 10 – 15 minute, împreună cu o bună colegă, prietenă, profesoară de sport, plimbarea serioasă urmând să o facem, și am făcut-o, mai târziu. Când am revenit în parcare colegii și o parte din colege luaseră deja loc la mesele Restaurantului Cheile Grădiștei, cotat cu două stele, parte a complexului, despre care nu știam prea multe, dar fiind cu colegii mei nu eram interesată de acest aspect, unde am luat masa de prânz. Este foarte cunoscut, atât pe plan national cât și internațional, mi-a spus o colegă, prin difuzarea pe Discovery Channel a unui film documentar despre el și despre moara pusă în mișcare de apa pârâului ce trece prin el. Este ceva unic, eu și colegii mei nu mai știm un altul...

Este amenajat într-o clădire cu un etaj, cu o arhitectură deosebită, cu acoperișul rupt în multe ape, cu multe lucarne atât la parter cât și la etaj, cele de la parter mult mai mari. Are terase și la parter și la etaj, terase ce începeau să fie căutate de turiști la acest mijloc de florar.

Este situat pe Strada principală la numărul 32, are site-ul cheilegradistei.ro/restaurant-moieciu și coordonate GPS 45.464239 N și 25.304861 E. Se pot face rezervări direct la restaurant sau pe unele site-uri de turism. Noi nu am avut rezervare, erau locuri suficiente...

Am intrat în restaurant și cu adevărat pârâiașul și moara sunt deosebite, iar păstrăvii din micul bazin încântă musafirii cu jocurile lor. Este de poză... Cred că arhitectul a fost influențat de arhitectura persană unde apa este prezentă în cât mai multe locuri și forme diferite și unde are un rol foarte important în design și arhitectură! Spun asta fiindcă mai scriu despre Iran...

Ca material de construcții predomină lemnul, scaune și mese, scări și balustrade, lambriuri și alte ornamente, lustrele din roți de căruțe. Nu sunt din lemn ci din piatră de râu barul și câteva ziduri ornamentale și din gresie, pardoseala. Trofeele de vânătoare sub forme de blănuri sau animale împodobesc restaurantul dându-i un farmec deosebit.

Amenajat în stil rustic restaurantul oferă un cadru perfect pentru a savura un vin vechi și a gusta din platourile cu mâncare tradiţională românească, admirând imagini încântătoare. În acest timp cei mici pot merge la locul de joacă amenajat în complex, uneori utilizat și de cei mari…

Personalul, tânăr dar profesionist, ne-a primit amabil și politicos, aș putea spune cu ușile deschise, poate puțin surprins văzând grupul nostru neanunțat, destul de numeros, vreo 30 de persoane dintre care 3 bărbați, a adus meniuri, a luat comenzile pentru băuturi, apă plată și minerală, diferite răcoritoare, bere și vin pe care le-au adus rapid apoi s-a retras lăsându-ne să studiem propunerile restaurantului, propuneri ce se adresează tuturor categoriilor de consumatori. Servesc și preparate pentru copii pe bază de piept de pui sau de curcan cu garnituri și salate adecvate, în cantități mai mici și, evident, mai ieftine, mâncăruri pentru vegetarieni, în cantități normale.

Mâncarea oferită era foarte diversificată, diversitate de care s-a profitat din plin de grupul nostru, chiar dacă am așteptat prepararea lor, iar cantitățile mi s-au părut suficiente. Eu am luat împreună cu o colegă un Bulz cu ou și cârnăciori pe care l-am împărțit în două și Papanași cu dulceață, pufoși și delicioși, din care am cedat o parte…

S-au mai servit Ciolan afumat cu fasole boabe, Șnițer din piept de pui cu legume la grătar sau cu cartofi prăjiți, Ciulama de ciuperci cu pui și mămăligă, Pomana porcului, Păstrăv…...

Oferta restaurantului mai cuprinde Preparate din carne de porc și vită, Supe și Ciorbe diferite, mai multe feluri de Sosuri, Garnituri, Salate și Deserturi.

Mi-a plăcut ceea ce am comandat, am gustat, acolo de unde mi-am permis, alte câteva feluri. Nu am băut cafea dar mi s-a spus de băutoare că a fost bună, la fel și despre deserturile servite.

Celelalte preparate oferite, mâncăruri tradiționale, mic dejun, antreuri, gustări reci sau calde, băuturi alcoolice sau nonalcoolice, vin, bere, sucuri diverse, fresh-uri sunt cele care se regăsesc în marea majoritate a restaurantelor de o anumită categorie.

Cei care doresc să se documenteze mai mult pot să viziteze site-ul restaurantului (indicat mai sus), dar recomand prezența la fața locului și gustarea preparatelor.

Spuneam mai sus că după masa de prânz am făcut o plimbare “în două”, nu foarte lungă, 3 – 4 kilometri, obișnuința ca în excursii să măsor distanțele parcurse, dar foarte plăcută nu numai ca mișcare ci și prin panoramele dezvăluite, iar la întoarcere ne-am oprit la un băiat care avea un coș aproape plin cu coșulețe aproape pline cu frăguțe. Spun “coș aproape plin” pentru că băiatul mai vânduse din ele, am cumpărat și noi, și “coșulețe aproape pline” pentru că erau umplute pe jumătate cu frunze. Arătau frumos și coșulețul și frăguțele, în plus acestea au fost dulci și parfumate.

Mai fusesem în Moieciu în noiembrie anul trecut, m-am simțit din nou bine, atât prin sat cât și la restaurant, recomand atât satul cu mulțimea lui de pensiuni și hoteluri cât și restaurantul mai ales prin poziția și interiorul său.

---

VIZUALIZĂRI: 6603 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI