Mini sejur la Sinaia: 5. Două terase la antipozi: La Tunuri şi Casa cu farfurii

TIPĂREȘTE

Încă dinainte de a pleca la Sinaia, hotărâsem împreună cu nepoata că pentru trei zile nu are rost să ne încurcăm cu mâncare făcută acasă, ci să mergem la prânz la câte un restaurant iar dimineaţa şi seara să ne descurcăm cu ce păstram prin frigider.

Cum am avut destul timp la dispoziţie pentru informare, practic stabilisem unde vom mânca şi nefind mari fomiste ştiam că ne-ar fi ajuns un fel de mâncare şi o băutură rece. Criteriul principal era ca restaurantul să fie apropiat de obiectivul vizitat dimineaţa.

Socoteala de acasă nu se potriveste cu cea din târg, bună vorbă românească! În prima zi plecasem din Bucuresti cu ideea că după ce vom fi vizitat Casinoul să mergem la restaurantul Caraiman sau străbătând tot parcul Ghika să ne oprim la o terasă din centru. Ei aşi! Am fost atât de obosită de mersul prin casino, - urcat, coborât trepte, - încât ne-am aruncat pe terasa restaurantului Palace aflată la vreo 100m distanţă unde a fost super, elegant, preţuri moderate, serviciu impecabil v. aici.

În celelalte două zile urma să mergem după vizitarea castelului Peleş la Economat sau La Tunuri cum i se spune acum şi în ultima zi, după vizita la mănăstirea Sinaia, la Casa cu farfurii deşi citisem pe AFA două impresii proaste. Pe saitul restaurantului însă, numai lapte şi miere, este adevărat mai mult prntru cazare cu mic dejun, nota medie fiind 8.5/10

1. Complexul ˝La Tunuri˝fost ˝Ecomomat˝ este un hotel, restaurant, terasă, cafenea, amplasate pe domeniul Peleş. În timpul monarhiei clădirea construită odată cu castelul Peleş în anii 1880-1883 a adăpostit Corpul de Gardă care păzea familia regală şi domeniul. Aici trebuie să fac o precizare pentru că încă persistă confuzii. Clădirea Corpului de Gardă (ca şi castelul Foişor şi alte obiective) au făcut parte din Domeniile Coroanei, în care proprietar a fost întotdeauna statul român spre deosebire de Domeniul Regal proprietate privată a familiei monarhice, construit din banii regelui Carol I. Construcţiile şi societăţile comerciale apartinând Domeniilor Coroanei cedau numai veniturile, respectiv uzufructul activităţilor lor pentru susţinerea familiei regale. Au luat fiinţă în 1884 prin lege, iniţiată de I. C. Brătianu. După Primul Război Mondial regele Ferdinand a cerut parlamentului ca o parte din Domeniile Coroanei să fie atribuită ţăranilor care au luptat pe front (Legea Agrară din 1921). Fiind proprietate a statului roman nu au fost cerute pentru retrocedare. Deşi au aparţinut întotdeauna statului, comuniştii le-au naţionalizat în 1948, ceeace reprezintă o crasă eroare judiciară.

Complexul ˝La Tunuri˝ este o construcţie în stil bavarez şi are două faţade. Cea dinspre castelul Peles are o braserie Regal Peleş Cafe veşnic plină de turişti datorită vederii superbe. Pe terasa braseriei sunt amplasate două tunuri aduse ca trofeu din războiul 1877 pentru independenţă (am postat o poză de acum 8-9 ani, în care unul din nepoţi era cocoţat pe un tun). Faţada dinspre parcare are la exterior terasa unde ne-am oprit să mâncăm. Din complexul La tunuri face parte şi hotelul Economat de patru stele, în care preţul unei camera duble este de cca 600lei/ noapte. În interiorul clădirii funcţionează şi restaurantul principal. Clădirea aparţine Patrimoniului National, fiind încadrată la categoria A

La ora aceea terasa era destul de aglomerată şi spre surpriza noastră chelnerul a venit la câteva minute după ce ne-am aşezat la masă. Era destul de cald şi l-am rugat să ne aducă băuturi reci cât poate de repede. Eu, bere fără alcool, nepoata un fresh. Ca unic fel de mâncare eu am comandat o porţie de crap la grătar cu mămăliguţă şi mujdei de usturoi şi ea a avut poftă de o ciorbă... Ne-a costat puţin peste 100 lei, cred că 110 cu bacşiş, dar: serviciul a fost impecabil, chelnerul stilat, băutura rece, mâncarea caldă- cât aşi fi de cârcotaşă nu am ce reproşa.

2. Casa cu farfurii este un hotel-restaurant impunător situat peste drum de mănăstirea Sinaia. De câte ori am mers la mănăstirea Sinaia, spre Peleş sau restaurantul Militar vedeam clădirea monumentală de piatră, amplasată pe colţul format din două străzi: Mănăstirii şi Furnica. Unicitatea ei este dată de brâul de farfurii de ceramică multicolore de sub acoperiş şi de la baza balcoanelor de lemn. Se vedea că e lăsată în paragină din cauza câtorva farfurii căzute şi a bălăriilor din curte. An de an observam cum au mai căzut câteva. În 2016 am găsit-o cu exteriorul refăcut, farfurii intacte şi având scris pe faţadă ˝ cazare˝, ˝ casa cu farfurii˝ şi ˝bufet bar grecesc˝. Vila a fost construită în anii 1928-1930 după planurile celebrului architect interbelic Duiliu Marcu care a mai proiectat Palatul Victoria şi Academia Militară. Proprietar a fost inginer Constantin Buşilă, ministru al Lucrărilor Publice, colaborator pe plan tehnic cu Anghel Saligny, pe plan politic cu mareşalul Antonescu şi consilier al regelui Carol al II-lea. Timp de trei ani regele Carol al II-lea s-a întâlnit cu amanta sa Elena Lupescu la Casa cu Farfurii, intrând în vilă pe o a doua uşă de acces care mai există şi astăzi. Vila este declarată monument istoric. După schimbarea regimului politic vila a fost naţionalizată iar inginerul Buşilă arestat în 1945, condamnat şi a murit în 1950 la închisoarea Aiud. După revoluţie, moştenitorii printre care şi familia lui Ion Raţiu au câstigat casa în instanţă. Au vândut-o unui grec bogat, actor de meserie (nepot al Irenei Papas care a jucat în Zorba Grecul). Acesta a amenajat un hotel de lux cu patru camere în diverse culori, un apartament, toate mobilate în stil Empire şi un restaurant în care se servesc mâncăruri greceşti.

În saitul restaurantului alături de alte preparate se face reclamă la musacaua grecească. ˝Aceast fel de mâncare preparată după o rețetă tradițională grecească, este un adevărat deliciu culinar. Musaca este pentru greci la fel cum este lasagna pentru italieni. Are o textură formată din câteva straturi de vinete cu carne de vită bogată în sos de roșii˝. Cum am citit, glandele salivare au intrat în funcţie amintindu-mi ce musacale aromate acoperite cu un strat de omletă am mâncat de fiecare dată în Grecia şi Turcia. Deşi m-am străduit, niciodată nu am reuşit să redau acel gust. Citisem cele două reviewuri postate pe Afa de Diana 2015 din 2019 şi a lui Bigfish din aug 2022, (deci l-a vizitat în aceeasi lună cu noi), ambele fiind total nemulţumite dar atracţia musacalei era prea mare.

Am urcat treptele şi ne-am aşezat la o masă de lemn pe terasă unde o familie avea în faţă doar două pahare cu băuturi. Masa cu lemn scorojit nu era acoperită iar alături pe alta, zăcea o scrumieră plină cu chiştoace neridicate şi câteva farfurii. După 10 minute, cu paşi lenţi a venit o fetiţă să ne întrebe ce servim? ˝În primul rând nişte bere rece apoi aduceţi-ne repede meniul că suntem grăbite˝. Nu a venit nici repede, nici cu berea comandată şi nici nu a adus meniul. Întrebând-o de ce, a bâiguit că s-a schimbat bucătarul şi se lucrează la un meniu nou. ˝Bine, aduceţi-ne două porţii de musaca! ˝ ˝Aa, trebuie să mai aşteptaţi că nu e gata˝ Eram grăbite că la patru după amiaza trebuia să plecăm spre gară şi déjà trecuse de ora 12 ˝Atunci, ce putem servi? ˝O omletă cu feta sau un platou rece asortat. ˝ O pisică neagră aşezată pe balustrada de lângă noi (am pozat-o) aştepta cuminte să-i dăm ceva de mâncare. Ce să-i dăm? Ne-am ridicat, am chemat un taxi şi ne-am dus acasă. Acolo ne-am făcut tot o omletă dar fără feta, am băut apa rece de la robinet, am golit frigiderul l-am scos din priză şi la patru eram în drum spre gara Sinaia.

Asa păţesc cei care chiar în cunoştinţă de cauză, nu ţin seama de recomandările de pe AFA. Parafrazând o celebră zicală ˝când singurele două reviewuri de pe AFA dau recomandări proaste mai bine te duci să te culci˝. Invăţătură de minte!

La Tunuri, totul a fost excelent: serviciu prompt, amabilitate. La Casa cu farfurii, practic nu am avut ce mânca, chelneriţa indolentă dormind pe ea iar după ora 12 de prânz nimic nu era pregătit.

La Tunuri totul a fost excelent, la Casa cu farfurii nu am mâncat pentru că nu am avut ce. Noa 10 pt. La Tunuri

La ambele locaţii amplasamentul este splendid. Casa cu Farfurii oferă o privelişte completă asupra mănăstirii Sinaia. La Tunuri vederea spre Peleş este posibilă doar din partea cu tunuri a complexului, acolo unde este braseria

---

VIZUALIZĂRI: 4663 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI