Hanul din Tulgheș - mai bine nu se putea!

TIPĂREȘTE

Locație: Muzeul ASTRA, Poarta 2, Calea Dumbrăvii FN, Sibiu 550399

Cont Facebook: Click Me

Rezervări: 0744.220.185 / 0752.229.664 / 0269.44.22.55

Intro

După minunata excursie organizată cu colegii de la AFA, stomacele noastre erau pe rezervă și doreau ceva combustibil.  

Inițial planul era să mergem undeva aproape de Rășinari, să nu ne îndepărtăm prea tare și să intrăm în Sibiu pentru a pierde timpul, mai ales că se făcea târziu și urma decernarea premiilor AFA.

Prima opțiune a fost Restaurantul de la Dumbrava Sibiului, locație aflată lângă hotel Hilton, locație unde am mai fost inclusiv cazați dar din păcate aveau ceva afișe în geam și părea închis. Am gugăluit rapid restaurantele din zonă și am dat de... Hanul din Tulgheș, prima impresie fiind una bună. Locația era aproape, situată la marginea Muzeului Astra și părea să fie ceva mai pe opulență ca să zic așa.

Parcarea

Intrarea spre han se face pe la poarta 2 a muzeului Astra. Parcarea de aici nu este foarte mare, fiind încăpătoare dacă nu prinzi vreun eveniment la han sau foarte lejeră dacă nimerești o zi mai liberă. Când am mers noi nu era aglomerat, am găsit loc, dar la plecare ne blocase o altă mașină. Avea număr în ăarbriz, am sunat și a și venit domnul să mute mașina. Se adunaseră mai multe mașini din cauza unui eveniment, zi de naștere sau ceva de genul acesta. Per total sunt vreo 20-25 de locuri marcate.

Istoric

Hanul a fost construit inițial în anul 1922 pe unul dintre drumurile comerciale ce legau Moldova de Transilvania pe locul unui alt han, mai vechi, mic și mult mai modest. Hanul a trecut 3 ani mai târziu din propietatea negustorului grec Gorok în propietatea prăvășiașului sas Friederich Jahrmann. Cu ocazia acestei schimbări de conducere, devine hotel + restaurant până aproape de anul 1960 când este abandonat.

Hanul dispunea de toate spațiile necesare pentru desfășurarea unui flux bine stabilit. Avea o bucătărie de vară formată din 2 încăperi,   șură cu 2 grajduri dar și un șopron pentru adăpostirea lemnelor de foc. Din punct de vedere arhitectural, construcția este atribuită unor influențe urbane prin modul de dispunere al anexelor dar și a funcțiilor acestora.

Pentru costruire s-au folosit materiale care se regăseau în zonă, precum piatră, lemn lut dar și cărămidă pentru zidirea soclului. Construcția are forma literei L și dispune de 6 încăperi ce au rolul de deservire al clienților.

Ne atrage atenția turnul de la intrare, un turn înalt de 10 metri, cu geamuri mari îm partea superioară, pe toate cele 4 laturi. La vremea respectivă geamurile aveau un rol mult mai important, mai exact acolo în interior era agățat un felinar noaptea, care servea ca punct de reper, de orientare. Prin acest mod locația își atrăgea potențialii clienți, fiind o metodă timpurie de... marketing. Sălile sunt decorate cu mobilier clasic, pictat, blide și căncee de ceramică, iar iluminat se făcea prin folosirea de lămpi pe gaz, lămpi ce erau suspendate în tavan.

Hanul a fost demontat și transferat aici în anul 1991 iar reconstrucția a avut loc în 1993. În prezent hanul este 100% restaurat și oferă o experiență frumoasă tuturor celor care îi calcă pragul. Se organizează mese festive, nunți, botezuri, chiar și simpozioane.

Locația

Așadar, ulterior am aflat că acest Han din Tulgheș face defapt parte din Muzeul Astra, fiind înregistrat cu numărul 73 în cadrul exponatelor. Reprezintă un Han tradițional din localitate Tulgheș, județul Harghita și este tocmai bine că își continuă menirea sa originară prin acest restaurant cu bucate alese, toate într-o ambianță rustică.

Programul de funcționare al restaurantului-han este de luni până duminică, între orele 10:00- 00:00. Noi ne-am nimerit fix când începea un eveniment, locația având mai multe camere mici dar și un salon mare unde sunt organizate evenimente speciale.

Afară era și o terasă în aer liber, locație tocmai bună pentru vremurile calde ce se anunță. Fiind încă răcoare, am ales una din camerele interioare.

Mâncare, mâncare și iar mâncare...

Ne-am orientat singuri prin micul labirint de camere și am ajuns în capătul unui hol unde era era o ultimă cameră mare, ce conținea mai multe mese plus evident scaune, că doar nu stăteai în picioare😁. Ne-am așezat la masa de la fereastră, la scurt timp venind și un ospătar.

Pentru mâncare ni s-au înmânat 2 coli A4 care conțineau... meniul. Mi s-a părut cam neprofesional ținând cont de anvergura locației dar fie...  

Pentru băuturi ni s-a înmânat un meniu clasic, cartonat, care conținea multe coli țiplate. Așadar meniul pentru mâncăruri nu a fost foarte stufos, complex și plin de necunoscute. Dar am văzut-o ca pe un lucru bun... ne-a fost mai ușor amândurora să facem alegerea preparatelor.  

Deși sufletul meu țipa cu disperare în favoarea comandării unei ciorbe de burtă, știam că dacă fac această greșeală tactică culinară, nu voi mai avea loc pentru preparatul principal. Așadar am sacrificat ciorba de burtă și am comandat ceva... light, deloc complicat. Un piept de pui la jar! Așa se numea conform meniului. A mea soție, fană pește, a oscilat inițial între coastele de porc și păstrăvul țărănesc. Cum peștele i-a surâs mai mult, dihania cu solzi a câștigat greaua înfruntare. Așadar un păstrăv țărănesc cu mămăligă și usturoi!

Una peste alta, eu nu sunt fan pește și nu aș fi dat pasărea din farfuria mea pe scafandrul din farfuria soției! 🤣

După nici 20 de minute, au sosit preparatele. Eu am combinat puiul cu ceva clasic, anume cartofi prăjiți și salată de murături asortată! Puiul meu a fost genial! Te gândești, ce poate fi genial când vine vorba de un pui? Nu-i vreo carne de mistreț sau de berbecuț sau de urs. Nu-i vreo carne fancy, DAR era foarte fraged, perfect făcut, condimentat exact cum trebuie și exact cu ce trebuie. Cartofii deși erau foști-congelați, erau foarte crocanți la exterior și moi la interior și mi-au plăcut la fel de mult. Murăturile de butoi făcute chiar de cei de la Han (după spusele lor) au fost cireașa de pe tort. Acreeeeeeeeeee dar și dulci în același timp. Personal am considerat gustul unul echilibrat și foarte potrivit.  

Peștele soției, conform spuselor ei căci cât timp ea se lupa cu oasele lui, eu deja mâncasem de multă vreme, a fost și el foarte foarte foarte bun. Foarte bine făcut, carnea se lua ușor de pe oase și era foarte fragedă și gustoasă. Și la ea a venit perfectă completarea cu mămăligă și mujdei.

Despre pește am aflat la final (după ce l-am lăudat ospătarului) că ar fi de la o păstrăvărie situată la ... Gura Râului, loc unde tocmai ce fusesem mai devreme cu echipa AFA. Ironic nu? 😀

Găina nu știu de unde a fost...ospătarul zicea că ocazional mai aduc de la o fermă din zonă dar nu mereu. Cum pieptul era atât de fraged și moale, tind să cred că era din comerț dar mi-a plăcut foarte mult. 

Costuri

Păstrăvul a fost 50 de lei (450 grame), pieptul la grătar a fost 26 de lei, cartofii prăjiți au costat 11 lei iar murăturile 13 lei.

Per total, pe mâncare am dat doar 100 de lei și consider că raportul calitate-preț a fost unul perfect echilibrat. Băuturile au ridicat evident nota dar am detaliat doar mâncarea căci asta este cea mai importantă.

Concluzii

Ne-a plăcut amândurora foarte mult locația, deși am mers la risc adică nu știam nimic despre ea și urâsc când trebuie să fac asta. Personal sunt genul care dacă a fost undeva să mănânce și a fost ok, merg tot acolo de 2-3-4 ori decât să merg în altă locație nouă unde nu am mai fost. Uneori am de pierdut cu chestia asta, dar nu-mi plac întotdeauna necunoscutele culinare. Dar și când este cazul de ceva nou, încerc să mă las surprins.

De data aceasta, decizia a fost una câștigătoare și am rămas cu o experiență frumoasă. Dacă recomand Hanul din Tulgheș? Da, categoric da, da și din nou da!

La plecarea noastră deja începuse un majorat ( am aflat că era majorat până la urmă ), parcarea se umpluse și tot soseau invitații gătiți care mai de care. Am aruncat un ochi pe salonul mare din cadrul restaurantului și într-adevăr era foarte frumos organizat.  Tot aici organizează petrecei private cu cântăreți, lăutari, etc. Fain...

---

VIZUALIZĂRI: 1075 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI