Dania

@gpopa:

Să vă fie de bine!

Chiar dacă nu scrii despre restaurante, oricum toate au un început , să ştii că ţi-a ieşit foarte bine .

Contează mult o recomandare venită din partea unui localnic şi voi reţine sugestia ta pentru când voi mai ajunge în Iaşi. Mie îmi place şaorma

@nicole33: Mulțumesc!

Ideea e că, în privința unui restaurant, nu sunt multe lucruri de spus. E suficient un Recomand/Nu recomand. Eventual, de adăugat specificul acestuia si categoria de prețuri. În rest, e cam același lucru peste tot.

A, plus că eu nu pot să îmi pozez mâncarea în public, deci nu aș avea cu ce veni la capitolul ăsta.

Însă, uneori, a vorbi despre o masă e prilejul de a spune o poveste. Atunci da, merită scris, merită și citit.

@gpopa: Shaorma - un preparat „asamblat” în fel și chip în funcție de preferințele celui care comandă sau de țara unde se află localul. Clar este un fel de mâncare de care ne bucurăm mulți dintre noi, mai des sau mai rar.

P. S. Îmi aduc aminte cu „nostalgie” de (cred!) singurul articol la care am primit notație cu „-” , și nu 1-2 ci -9 puncte ???? (vezi impresii). Vorbeam despre un lanț de fast-food; din 2015 multe articole au „curs” pe site-ul AFA și userii s-au potolit.

@tata123: Acum, eu am spus destul de sincer: au fost vremuri când asta era tot ceea ce îmi permiteam. Din fericire, au rămas în spate, dar... îmi amintesc cu nostalgie de anii când eram mai tânăr și mâncam mai des shaorma. Aș accepta un schimb, o întoarcere în timp, oricând.

Pe de altă parte, rațional vorbind, ce e de preferat: să nu vezi lumea și să mergi mai des la restaurant, sau să o bați în lung și în larg, uneori mâncând de la supermarket? Alegerea mea e 2.

A, bine, ideal e să o bați în lung și în lat, cu avionul particular sau pe vasul tău de croazieră, cu bucătar personal, eventual organizând și petreceri cel mai rar săptămânale.

Dar na. Că tata nu e milionar, nu e vina mea. Că socrul meu nu e - asta da, e vina mea.

@gpopa:

Aşa gândeam şi eu în urmă cu nişte ani, neînţelegând rostul articolelor despre restaurante pe AFA, dar cu timpul am descoperit şi eu utilitatea acestora. Nu mă refer la articolele "reclamaţie", eu fiind "alergică" la reclamaţiile de tot felul, ci la recomandările/contrarecomandările serioase, sincere, bine argumentate, însoţite de fotografii convingătoare.

Eu zic că sunt şi alte detalii importante care pot face diferenţa. Contează şi ambientul, atitudinea personalului, viteza acestuia în luarea comenzii şi apoi în aducerea celor comandate, modul de prezentare al mâncării şi, cel mai important, gustul, chiar dacă aici mai pot apărea discuţii. Cu legile actuale, lucrurile s-au mai simplificat, pentru că înainte pe mine mă interesa şi dacă fumatul este permis, acum ştiu clar dinainte . Alţii sunt interesaţi dacă este curat la grupurile sanitare şi dacă există consumabilele necesare. În această perioadă este importantă şi distanţarea corespunzătoare a meselor sau respectarea măsurilor de prevenţie şi tot aşa.

Poţi scrie un articol care să fie util cititorilor sugerând alegerea unui restaurant sau, dimpotrivă, evitarea acestuia.

La început este mai greu, dar te vei obişnui cu timpul. Eu nu mai am niciun stres demult

Eu am început să fac fotografii la farfurii cu mâncarea în vacanţele petrecute în Bulgaria şi Turcia, unde nimeni nu se uita ciudat la mine, ba chiar păreau bucuroşi. În Spania oamenii erau mai serioşi, mai reticenţi, dar eu tot la fel am procedat.

În ţară au fost doar puţine acele locuri în care am fost privită cu dezaprobare atunci când fotografiam farfuriile mele sau ale comesenilor şi de două ori nu am îndrăznit eu să fac poze, deoarece mă aflam într-o companie mai simandicoasă.

@tata123:

Ştiu povestea acelui articol. Nu reţin dacă şi eu l-am votat cu minus, dar sigur am fost atunci tentată să o fac. Aşa gândeam atunci şi îmi asum.

După nişte ani mi-am mai schimbat părerea referitoare la articolele despre restaurantele de orice fel, chiar şi fast food . Ba chiar am scris şi eu despre un fast food din Turcia care ne-a potolit foamea după un drum de o mie de kilometri. Începuse să plouă, iar restaurantul se afla chiar la parterul hotelului de patru stele la care ne cazasem.

Aş fi putut scrie şi despre Food Court-urile din mall-urile din Dubai unde am mâncat mai bine ca la hotelul de patru stele la care stăteam...

@nicole33: Spuneți:

„Eu zic că sunt şi alte detalii importante care pot face diferenţa. Contează şi ambientul, atitudinea personalului, viteza acestuia în luarea comenzii şi apoi în aducerea celor comandate, modul de prezentare al mâncării şi, cel mai important, gustul, chiar dacă aici mai pot apărea discuţii.”

Știți cum: eu văd albastru, nevastă-mea spune că e azuriu / denim / safir / cobalt / bleumarin sau mai șiu eu ce. OK, nu o contrazic nici pe ea, nici pe dvs. ????

Dar rămân la părerea că e Recomand / Nu recomand. Pentru că experiența îmi arată că nicăieri nu e perfect. Așa că, până la urmă, ce contează dacă un chelner se mișcă mai greu? În altă parte, poate că chelnerul se mișcă repede dar e friptura arsă. Importantă e impresia de ansamblu. Fac o analiză SWOT rapidă și aia e.

Acum un timp am ajuns la Corrido. Am fost trimis de mai multă lume acolo, ba chiar mi s-a recomandat să merg la parter, în al doilea salon, că de ăla se ocupă un chelner foarte atent. Mare greșeală că am ascultat: mie îmi place să fiu lăsat în pace, nu să fiu întrebat la fiecare sfert de oră: E mulțumit domnul? Mai servește ceva doamna? ???? A fost fragedă cărnița? ????

Și: eram mulțumit, comanda venise repede, cărnița era numai bună - dar nu mi-a tihnit deloc. Ideea e că ce îmi place mie nu e neapărat ok pentru altul și invers. Acum, asta nu înseamnă că nu recomand restaurantul respectiv. Sau că, între timp, respectivul chelner mai lucrează acolo sau se ocupă de acceași zonă a crâșmei.

Și, dacă nu e totul perfect, cu atât mai bine: prin comparație, perfecțiunea propriei persoane iese în evidență. ????

@gpopa:

Se spune că ochii femeilor disting mai multe nuanţe decât ai bărbaţilor, deci ar fi explicabil. Nu ştiu dacă este chiar aşa, dar ştiu că nu este bine să-ţi contrazici soţia

Eu nu văd lucrurile doar în alb şi negru, existând şi nuanţe intermediare.

Perfect nu este niciunul, asta este sigur.

Pentru unii contează.

Eu urăsc să aştept mai mult decât apreciez eu că ar fi normal pentru gradul de ocupare al restaurantului şi timpul normal de preparare. Iar dacă după ce vine cu mare întârziere, mâncarea mai este şi rece, atunci acolo există o problemă. De multe ori m-am ridicat şi am plecat, plătind doar ceea ce consumasem până în momentul în care mi-am pierdut răbdarea sau când am văzut că sunt servite înaintea mea persoane sosite după mine. Cu vârsta am devenit mai calmă, dar doar puţin .

Pentru alţii mâncarea este doar pretextul socializării cu prietenii şi atunci aşteptarea trece neobservată, oamenii se simt bine, nimeni nu se enervează.

Nici mie nu-mi place să fiu sâcâită de ospătar, prefer genul discret, dar pe fază la orice solicitare a mea.

Nu ne povesteşti şi experienţa de la Corrido într-un articol distinct?

@nicole33: Păi nu e nimic de povestit. Mâncare bună, atmosferă deosebită (și muzică faină, la volumul potrivit), servire rapidă, prețuri mari, chelner lingușitor (l-am prins de două ori), toaletă curată (dar cam departe, traseul până acolo mi s-a părut complicat).

Am fost de trei ori, am încercat vită (foarte scump), altă dată paella (multe fructe de mare, bună) și o dată nu mai știu ce, ceva sofisticat, cu nume fistichiu, a fost ok. Eu nu mănânc dulciuri, dar cei care au luat au fost mulțumiți.

A, la etaj au o terasă, nu prea mare, o dată am stat noaptea târziu cu niște cunoscuți care aveau treabă prin Iași și a fost plăcut. Știu să servească vinul (unul dintre amici era cunoscător și a apreciat în mod deosebit asta).

Vedeți, trei vizite la restaurant - nu una - povestite de un bărbat. ????

@gpopa:

Gata, m-ai convins!

@nicole33: Dap. ????

Dacă însă nu sunt întrebat cum era mâncarea aranjată în farfurie și cât a costat până la leu cutare fel și dacă la toaletă îți usuci mâinile cu prosoape de hârtie sau cu aer cald - alte chestii pot povesti. Atât că interesul meu e focalizat în alte direcții.

În noaptea aia, pe terasă, am dat gata peste zece sticle de vin în patru oameni. Dar cred că încă pot reproduce discuțiile, deși au trecut ceva ani.????

Și, pentru a vedea încă o dată că ce e bun pentru unul nu e neapărat bun și pentru altul: cei doi amici din Brașov au stat atunci in Iași vreo 5-6 zile. Și abia după vreo trei au descoperit că se poate mânca civilizat și pe la noi: au găsit, în sfârșit, varză cu ciolan la Food Court, la Palas. Că la Corrido au rămas flămânzi, cu paella. Care nici măcar nu era în varianta cu porc ????, ci doar cu pui (în locul fructelor de mare).

recorder.ro/o-zi-din-viat ... Xna94euvr0OAwec