An-Tan-Treuri si altele de papa si de beut - Gastropub ’80-’90

TIPĂREȘTE

Am incercat sa caut o terasa pentru a ma intalni cu o veche prietena undeva intr-o zona apropiata casei mele. Din cautari in final optiunea a mers spre Gastropub ’80-’90.

Restaurantul cu terasa se afla situat in strada Pictor Stefan Luchian nr 15. Se ajunge usor este in zona Armeneasca-Mosilor.

De ce ne-a atras? Pentru ca era altfel, orice aveai in jur spunea o poveste a acelor ani sub o forma amuzanta. Sambata (cand am ales locul) am luat doar o prajitura si suc (parca eram in tinerete cand te scotea prietenul la o amandina si un cico )

Nu am facut rezervare deoarece la ora pranzului chiar este destul de liber localul. Asa incat duminica la ora 15.30 ne-am intalnit (eu, sotul si baietii) cu prietena mea C. si fata ei.

C. este plecata din tara de mai multi ani si dintr-o intamplare nefericita in urma cu vreo 12 ani am pierdut legatura. Anul trecut insa am fost ceva mai insistenta si am cautat cu ajutorul amicului “goagal” si am gasit-o, nu pe FB deoarece nu are.

Ne-am intalnit la ora stabilita si la locul stabilit asa incat hai intai sa bem ceva, sa comandam de mancare si sa stam de vorba.

Inca de la intrare ne intampina un panou care ne invita la masa “Skinny people are easier to kidnapped. Stay safe and try our hamburger ’80 - ‘90”

Restaurantul are cateva mese de 2 persoane afara in curte iar in spate, terasa propriu-zisa are mese pentru 2 sau 4 persoane dar se mai pot si adapta.

In interior insa aspectul este cu totul special, fiecare camera arata altfel, avem o camera in care de tavan sunt prinse carti, sau discuri de vinil vechi, ba chiar si o bicicleta Pegas agatata de tava. Am vazut intr-o camera o multime de jocuri astfel incat poti veni aici sa te distrezi fara sa mai fie nevoie sa cumperi jocuri.

Am inteles ca in fiecare zi de miercuri se organizeaza concurs de wist la care taxa de participare este de 10 lei (primesti insa o bere, o apa sau o limonada) iar premiile sunt in bani: locul 1 – 100 lei, locul 2 – 50 lei, locul 3 – 30 lei.

Dupa ce ne-am ales masa (e asa de greu sa alegi cand esti singur, ca nu stii unde ar fi mai potrivit sa stai), am ales oarecum ghidandu-ne dupa soare deoarece in interior era cald.

Am primit meniurile (aici punctul forte, prezentat si in poze) si am ales bautura.

Primul punct negativ – nu aveau bere neagra, ok, o sa apelam la blonde. Revenim la meniu, o sa vedeti multe poze postate in care prezint meniul, acesta nu este foarte generos insa este ingenious conceput facand legatura intre trecut si prezent intr-o forma amuzanta. Si ca sa dau doar un exemplu, este prezentata istoria si provenienta unui produs cunoscut in vremurile apuse si anume “Nechezol”.

Fiecare pagina este prezentata cu mult umor dar va las sa descoperiti asta in poze. atat sambata cand am fost sa testam terenul cat si duminica cand am stat mai mult acolo am rasfoit destul de des meniul pentru amuzament.

Dupa ce am facut comanda ni s-au pus in dreptul fiecaruia un servet individual (va las sa-l descoperiti in poze, este genial).

De mult umor a trebuit sa dam dovada cand a aparut mancarea sotului: ceafa de porc la gratar cu cartofi prajiti – bucata arata de parca facuse razboiul si era precum reclama preturilor la Catena “micuti, mititeli”. Sunt curioasa daca am fi comandat “litalsi”, cat de mici ar fi fost.

Atentionare! daca ajungeti acolo si va serveste un baiat tatuat (vara se vad tatuajele), in rest doar barba, explicate-i foarte clar ce vreti, eventual puneti-l sa repete.

Am comandat limonada, ne-a intrebat daca la 500 ml sa la kg, am cerut la 500 ml, ne-a adus la kg, am cerut salata de varza, me-a intrebat daca alba sau rosie si i-am spus rosie sa fie si ne-a adus salata de rosii cu ardei gras si castraveti.

De asemenea puteti studia meniul pe net si daca vreti ceva dati telefon cu o zi inainte si asigurati-va ca o sa gasiti. Am vrut mousse de ciocolata – nu aveau decat cheesecake si crème brulee.

Dar suntem carcotasi, ne-am dus sa mancam sau sa facem conversatie? Eu cred ca amandoua, pentru ca altfel mergeam pe o banca in parc cu un cornet de seminte si o sticluta in buzunar si ieseam mai ieftin.

In fine, baietii au luat hamburger ’80 – ’90, eu coaste cu cartofi prajiti (eu m-am scos , aici vreau sa fac o observatia, m-a atentionat ca dureaza cam 40 de minute pregatirea lor, insa cum nu ne grabeam am zis ca e ok), iar C. salata cu branza de capra (arata bine si mi-a zis ca a fost buna).

In rest s-au mai luat sucuri, apa, cocktail nealcolic, cola si eu si sotul vreo 4 blonde si 2 frapeuri. Cu multumirile noastre cu tot cam 300 lei – macar preturile au fost ok).

Revenim insa la discutie. Am stat la povesti vreo 4 ore aproape nestingheriti de nimeni. Pe la ora 18 au inceput sa mai apara musterii care se vedea ca erau de-ai casei, ceea ce inseamna ca totusi locul nu este tocmai necunoscut.

O fi fost el cu amintiri din vremurile trecute si daca stau sa ma gandesc bine poate de aici anumite lipsuri alimentare, dar clientii sunt din vremurile actuale.

Pot spune ca avand in vedere ca doream sa fac conversatie mi-a convenit locul, cand au mai aparut client si a inceput sa mai fie galagie parca nu imi convenea. Am vorbit mult atat eu cat si C. de la care am incercat sa aflu cat mai mult din ceea ce facuse ea in toti acesti ani, ce face fata ei care este clasa a XII-a si sistemul de bacalaureat plus facultate, situatia politica a tarii si cum vede ea lucrurile. Spre surprinderea mea (de fapt nu ma mir) are tendinta de a pleca de acolo si ar alege sa zicem extremele, Statele Unite sau chiar Romania (asta cred ca din cauza parintilor).

Mi-am intrebat la final baietii daca le-au placut hamburgerii si daca mai vor sa vina aici. Au zis ca a fost ok, dar ca a doua oara nu mai vin aici.

Au ei un alt loc in care este vesnic aglomeratie (noi nu am prins rezervare deoarece acolo doream sa mergem, si cu prima ocazie cand am sa merg o sa va povestesc) insa acolo ar fi fost mai multa galagie, nefiind un loc in care sa poti fi atent la discutii mai serioase.

In final cu plusuri si minusuri poate fi un loc de luat in calcul pentru o scurta oprire (prajiturile mi-au placut). Le-as mai da o sansa deoarece personalul este amabil si atent, si as mai incerca si alte produse ale lor, dar in afara de bucatarie unde mai au de lucru in rest se vede ca se straduiesc sa-ti fie bine.

Am uitat sa mentionez prezentarea notei de plata. Nota de plata este adusa intr-o coperta de carnet de note (ne-am amuzat uitandu-ne in interior la notele posesorului carnetului).

---

VIZUALIZĂRI: 1597 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI