Zexe zahana (str. Sofia) în topul gastronomiei româneşti

TIPĂREȘTE

Zilele trecute a fost ziua fiicei mele care a împlinit o ˝anumită vârstă˝. Femeilor nu prea le place să pui punctul pe I în în privinţa vârstei cu excepţia puştoaicelor care-şi mai adaugă câţiva ani ca să pară adolescente şi a senioarelor (babelor) care nu mai au ce pierde dacă-şi spun vârsta adevărată. Copiii cei mari m-au invitat la un restaurant şi am căzut de acord să mâncăm peşte. Am fost în trei, copiii mici şi nepoţii fiind plecaţi în concediu.

Alternativa

Apelând la un sait de specialitate am găsit că pe malul lacului Herăstrău sunt 12 restaurante şi terase şi la majoritatea se serveşte peşte. Ne-am uitat la poze- frumoase, - şi am ales ˝Il locale˝ la care ginere-miu a reţinut o masă pentru duminica trecută la ora 14.

Eu, fiind formată sau formatată în AFA în privinţa documentării am făcut săpături şi am aflat următoarele:

-preţurile erau cam de 2-3 ori mai mari decât la un alt restaurant bun. Câteva exemple: salate 2-300 gr, cca 50 lei; supe 250-300 gr, 40-50 lei; paste 250 gr, cca 60 lei; peşte cca 300 gr, 70-115 lei. Mai vreţi?

-meniul era scris numai în engleză dar chiar cu dicţionarul în mână nu puteai traduce ingredientele sofisticate

-deasemeni comentariile în general cele pozitive erau în engleză cu excepţia a câtorva nemulţumiţi care scriau în limba română. Astfel unul a scris că a servit prânzul într-o duminică dar după două ore i s-a pus în vedere să achite că seara localul avea programat un eveniment. În câteva comentarii se reproşa aroganţa chelnerilor care îţi dădeau atenţie în funcţie de valoarea comenzii.

Am ajuns la concluzia că era un local de fiţe cu foarte mulţi bani şi le-am propus copiilor să nu-şi bată joc de munca lor, să decomande rezervarea şi să caute altceva

Zahanaua Zexe

Ştiam că Zexe are două locaţii: una pe str. Icoanei în care în decembrie 2017 am sărbătorit cu familia şi prietenii ziua în care împlinisem 83 de ani. A fost ultima petrecere în care am fost în formaţiune completă. Am fost foarte mulţumiţi de locaţie, serviciu şi atmosferă şi am scris un review v. aici; al doilea local este amplasat în zona capitalelor pe str Sofia nr. 1, având profil de zahana. Ambele restaurante aparţin aceluiaş proprietar Al. Consulea.

Domnul Consulea alături de soţia sa Kira Calita, este un bun cunoscător al bucătăriei româneşti, un filozof gastronomic care vrea să revigoreze preparatele tradiţionale. A înfiinţat o asociaţie gastronomică în care alături de alţi cunoscători aduce la suprafaţă reţete vechi găsite prin documente şi scrisori de epocă, aprovizionează cele două restaurante din făbricuţa proprie de mezeluri şi afumătoare şi îşi alege furnizori tradiţionali pentru ca nimic să nu semene cu preparatele cumpărate din supermarketuri. Dintre restaurantele cu mâncare românească din Bucureşti cât şi dintre zahanale, cele două Zexe ocupă un loc de top.

Redau un paragraf din prezentarea zahanalei:

˝Zexe este perceptia fonetica a romanului la pronuntarea numeralului german sechs, adica sase. Folosit ca termen argotic de lumea interlopa a Bucurestiului interbelic, zexe intrerupea discutia intima a initiatilor la apropierea unui profan. (În copilăria şi adolescenţa mea, întrebuinţam des expresia zexe alături de sanchi (probabil provenit din thank you)

Ce inseamna ZEXE in acceptiunea noastra

Propunem termenul ZEXE ca fiind o parola, o cheie de acces catre o Romanie Gastronomica posibila.

Zexe se defineste ca o initiativa de restaurare a Gastronomiei Romanesti.

Astfel, ce s-ar fi intalmplat daca:

– In 1945 la Yalta s-ar fi semnat altfel, iar noi romanii ne-am fi manifestat, cu succesul deja probat, vocatia de apartenenta la cultura europeana, la valorile acestea?

– Bucataria Romaneasca nu ar fi fost data pe mana bucatarilor de cantina muncitoreasca ci ar fi ramas la nivel de concept, apanajul oamenilor de cultura si vocatie, ca pana la momentul Schismei?

Nu cumva Zahanaua contemporana ar fi aratat astfel, ca aici la noi?

Pronuntati, cu mana pe inima, parola de acces: ZEXE!

Alaturati-va cercului de initiati in acest exercitiu de imaginatie, transpus in realitate de catre un colectiv animat de ambitia repunerii Gastronomiei Romanesti pe harta valorilor europene˝

Andrei Pleşu a scris în Dilema o recenzie laudativă la adresa zahanalei Zexe

Zahanaua Zexe din str. Sofia funcţionează într-o casă boierească construită acum aproape 100 de ani, în 1934, având de la început destinaţia de restaurant de lux într-o zonă selectă a capitalei între piaţa Dorobanţi şi statuia Aviatorilor. Aici toate străzile au nume de capitale şi în multe din case au locuit mari personalităţi; unele imobile sunt declarate monumente istorice. Înainte funcţionase aici un alt restaurant bun Casa boierească unde am mâncat în interior cu vreo cincisprezece ani în urmă şi am fost foarte mulţumiţi. Acel restaurant s-a închis prin 2014-2015 fiind înlocuit cu Zexe care este o zahana dar serveşte şi alte preparate.

Fiind vară şi în plină caniculă ne-am aşezat pe terasa de 80 delocuri. La intrare te întâmpină o vitrină frigorifică cu specialităţi de peşte. Nu am vizitat saloanele din interior pe care le văzusem cu ani în urmă.

Meniul de bază. Cum stabilisem de acasă ne-am orientat spre peşte. Eu fiind mai conservatoare, am comandat o porţie mare de crap prăjit care mi-a fost adusă cu mămăliguţă şi un bol cu sos de usturoi, 250/ 150 gr (50 lei). Fiica mea a cerut o porţie de somon sălbatic cu garnitură de legume în sos roşu, 250/ 180 gr (68 lei) iar ginerele calcan 250 gr (84 lei). Spre ştiinţă alte preparate din meniu: supe (20-25 lei), salate (20-30 lei), tocăniţă viţel 200 gr, (40 lei), patricieni 100 gr (20 lei), deci preţuri mărişoare dar nu nesimţite (cum se spune la pensile speciale).

Lista dulciurilor a fost adusă pe un meniu de carton separat. Dintre cele câteva zeci de sortimente, ne-am orientat spre numitele ˝cofeturi istorice˝care erau servite de personalităţile vremii. Cofetierul restaurantului a respectat reţetele originale. Respectivele prăjituri costa 30 lei/ buc şi au cca 130 gr. Am comandat trei feluri diferite şi pe fiecarele-am împărţit în trei ca să savurăm şi să comparăm gusturile specifice.

-Carmen Sylva este o prăjitură comandată de regele Carol I când soţia lui, regina Elisabeta a împlinit 50 de ani în 1893. Prăjitura are crema făcută din ciocolată şi cafea cu alune de pădure, blatul, stropit cu amaretto are încrustat un brâu cu model preluat din costumele româneşti

-Take Ionescu a înfiinţat în 1908 Partidul Conservator Democrat. A comandat la Grand Hotel du Boulevard o prăjitură deosebită cu cremă de fistic şi ciocolată şi blat cu migdale şi cacao

-George Enescu obişnuia să comande la Capşa o prăjitură cu blat de jofră, însiropat cu coniac şi în cremă portocale însiropate

Este nevoie să mai spun că au fost delicioase şi gustul lor nu l-am regăsit în prăjiturile de astăzi?

De băut, fiind foarte cald, noi femeile am băut câte două sticle de bere de 330ml (eu, fără alcool), ginerele, apă minerală. Cu totul pentru trei persoane consumaţia a costat 360 lei, cu bacşiş 400 lei dar a meritat întrutotul. Serviciul a fost ireproşabil şi timpul de aşteptare minim

Recomand acest restaurant pentru evenimentele mai deosebite de care să vă amintiţi cu plăcere.

Timpul de aşteptare a fost scurt iar personalul foarte politicos

Am ales specialităţi de peşte care au fost delicioase şi prăjituri originale cu numele unor personalităţi de la începitul secolului trecut

Amplasat în cel mai select cartier al Bucureştiului, zona ˝capitale˝

---

VIZUALIZĂRI: 1345 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI