Restaurantul Libanez Amasi - nu mai revin

TIPĂREȘTE

Împreună cu câţiva prieteni ne-am decis să luăm cina într-o seară la un restaurant libanez. Cum in Braşov nu există prea multe astfel de restaurante, am ales să cinăm la Amasi.

Situat nu foarte departe de centru, pe strada Mihai Viteazul, am ajuns destul de repede cu maşina.

Făcusem rezervare în prealabil pentru că eram 6 persoane şi vroiam să fim siguri că nu este atât de plin încât să ne trezim că nu mai avem loc.

Masa pregătită pentru noi era înăuntru dar noi am dorit să stăm pe terasa deoarece printre noi se aflau şi fumători. Terasa este drăguţă, acoperită, nu mi-a fost frig deloc.

Domnişoara sau doamna care ne-a “preluat” nu a fost foarte încântată de acest lucru, zicându-ne că “v-am pregătit masa înăuntru dar bine, dacă doriţi puteţi sta şi afară”.

Oau... ok... bine...

Am primit meniul, şi ne uitam că mâţa în calendar, sau cel puţin eu aşa eram. Nu mai mâncasem până atunci doar mâncare tradiţională libaneza. “Combinaţii” de mâncare arăbeasca mai “făcusem” dar doar libaneza nu.

Sperăm că domnişoara să ne ajute să luăm o decizie dar nu prea a dorit acest lucru. Până la urmă am decis să comandăm din aproape fiecare fel de aperitive câte 1 buc, să le punem în mijlocul mesei şi om vedea ce iese.

Aşa am şi făcut. Am comandat: humus, mutabal, mazza, labne, kebe prăjit, sambusic cu carne şi cu brânză, falafel, manakish lahme, salata fatus care era dulceagă din cauza sosului de rodii.

Mâncarea a fost delicioasă, mi-a plăcut destul de mult deşi mă aşteptam ca preparatele să fie mult mai picante.

Vinul roşe la carafă a fost şi el bun deşi eu în general nu prea beau vin pentru că nu îmi place.

După ce am terminat de consumat aperitivele am fost dezamăgită de faptul că nu ni s-au schimbat nici tacâmurile nici farfuriile. Farfuriile pentru aperitive erau unele extrem de mici şi mă aşteptam ca la felul principal să ni se aducă altele. Dar nu, am mâncat din aceleaşi farfurii, cu aceleaşi tacâmuri. Nici măcar nu a curăţat vreun pic masă. În plus, nu existau şerveţele pe masă.

Pentru felul principal am preferat să facem la fel, să comandăm mai multe preparate şi să gustăm din fiecare câte puţin. Aşa că am optat pentru mix grill (carne din pui, vită şi miel), kebab amasi, sharhat de pui, lebanon (asta a fost preferatul meu: piept de pui cu ciuperci şi un sos delicios din smântână cred).

Ca o paranteză, când intrăm în restaurant văzusem un platou mare şi pe acel platou aveau nişte chifteluţe din cartofi care arătau foarte bine. Când ne-a întrebat ce dorim ca şi garnitură la felul principal, am cerut acei cartofi. Răspunsul a venit sec:” nu servim decât la platoul casei acei cartofi”.

Oau, serios? Nu vreau să fiu cârcotaşa (deşi uneori sunt, dar este defect profesional cred... părerea mea: faci aproape orice ca să mulţumeşti clientul; se pare că aici nu se aplică această regulă).

Am reuşit şi noi să terminăm de mâncat şi cred că am stat cu farfuriile goale cel puţin 20 de minute fără ca cineva să vină să mă întrebe dacă am terminat de mâncat sau nu.

Mâncarea a fost bună, dar nu să dai pe spate. Mă aşteptam la ceva mai deosebit şi deşi am comandat mâncare tradiţional libaneza, nu am simţit un gust deosebit al mâncării.

După ce a reuşit domnişoara să strângă cât de cât masă am dorit să comandăm deşert.

Am ales la fel ca şi până acum, să împărţim şi să gustăm din fiecare (sau mă rog, aproape din fiecare). Am comandat tamria, zunut set, castha (cu apă de flori, banană şi alte arome- nu a fost deloc pe gustul meu), bas buse şi fatira (avea scorţişoară).

Din păcate la deserturi nu m-au nimerit. Nu mi-au plăcut deloc. Se pare că nu au fost deloc pe gustul meu, chiar deloc. Nu îmi place nici scorţişoară şi nici aromele gen aromă de trandafiri. Mi s-au părut greţoase. Norocul meu că nu am comandat o porţie, aşa ce ceilalţi s-au putut bucura din plin de porţiile rămase pentru că eu doar am gustat din ele.

După ce am terminat şi cu deşertul, am mai comandat un ceai, apă, etc. Nici nu apucasem să terminăm cu totul că am simţit că sunt dată afară. Era ora 22:30, restaurantul închizându-se doar la ora 24. Ne-a întrebat rapid dacă poate să ne facă notă şi dacă mai servim ceva, după care au început să facă curat prin jurul nostru. Nu ştiu de ce dar am simţit că sunt dată afară.

Nota de plată a fost undeva la 450 de lei în total.

A fost o experienţă plăcută (aici mă refer la mâncare, nu la servire!!!) dar nu cred că aş mai reveni.

---

VIZUALIZĂRI: 8533 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI