GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Despre Tabăra de sculptură de la Măgura - Buzău s-a spus cam tot ceea ce era de spus. Pe acolo au trecut artiști plastici, critici de artă, jurnaliști, meșteri pietrari locali, călugări, turiști sau simpli călători prin zonă. S-a spus, s-a scris, s-a criticat și s-a lăudat în multe pagini acest loc cu totul original din România.
Mai înainte de a ajunge acolo mă documentasem, citisem, văzusem fotografii, ba chiar la Hotel Avenue - Buzău unde fuseserăm cazați trei nopți, am avut la îndemână "Tabăra de Sculptură Măgura" - un superb album publicat de Muzeul Județean Buzău, lucrare care, prin multitudinea de ilustrații color reprezentând creațiile realizate în piatră, m-a introdus și mai mult în atmosfera muzeului în aer liber de la Măgura.
De fapt, muzeul nu se află în localitatea Măgura, ci pe teritoriul administrativ al comunei Tisău, pe pajiștile din preajma Mănăstirii Ciolanu, în vecinătatea comunei Măgura. Taberei de sculptură i s-a dat numele "Măgura" după locul de proveniență a blocurilor de piatră care urmau să fie modelate. Acestea erau aduse din cariera de la Ciuta, localitate aparținând de comuna Măgura.
Din Buzău până în comuna Tisău sunt 34 km urmând DN10 Buzău - Brașov până la Vernești, apoi DJ100H până la Haleș, de unde, virând la dreapta pe DJ203G, se ajunge la Mănăstirea Ciolanu și la Tabăra de sculptură.
Secvențe de trecut
Se știe că tabere de acest gen au existat în Europa occidentală încă de la jumătatea secolului trecut. Ele au luat ființă și funcționau în ideea scoaterii artistului din atelier și integrării lui în comunitate. În România, departe de privirile autorităților, artiștii erau liberi să dea formă celei mai năstrușnice idei, să experimenteze orice, alegerea lor nefiind supusă niciunei constrângeri oficiale. În Tabăra de sculptură Măgura se aduceau blocuri de piatră din carierele învecinate. Numerotate, acestea erau plasate în spațiul larg al poienii, artiștii urmând a-și revendica materialul de lucru prin tragere la sorți. Începuturile taberei au fost în anul 1970, având ca pretext aniversarea celor 16 secole de atestare a Buzăului, dar și a străvechii tradiții locale a cioplitului în piatră.
Tabăra de Sculptură de la Măgura este rodul strădaniilor concertate ale autorităților județului Buzău și ale Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar sufletul și organizatorul acțiunii a fost sculptorul Gheorghe Coman. Ideea era ca - timp de 16 ani - 16 sculptori, alții de fiecare dată, să vină și să lucreze pe dealurile de la Măgura, în vecinătatea Mănăstirii Ciolanu. Sculptorii erau, la acea vreme, elevi ai liceelor de artă din țară, studenți sau tineri absolvenți ai Academiei de Arhitectură din București. După încheierea celor 16 ediții, au rămas aici 256 de lucrări în piatră pe care critica de specialitate le socotește excepționale. La Măgura au lucrat 163 de sculptori ajutați de nenumărați cioplitori în piatră din zonă. Aceștia făceau munca cea mai grea, cea necalificată. Ei aduceau materia primă - calcarul cochilifer extras din carierele de la Ciuta sau de la Năeni și Pietroasele. Într-un final, artiștii sculptori au donat rodul muncii lor județului Buzău rezultând astfel cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară, muzeul de care ne bucurăm toți cei care ajungem acolo. Sunt opere de mare valoare artistică, expuse într-un minunat cadru natural.
Trebuie spus și că, în anul 1986, la numai un an de la închiderea Taberei de sculptură Măgura, la inițiativa lui Gabriel Manole, un entuziast profesor din Slobozia, a fost deschisă o altă tabără de sculptură în aer liber, pe vârful dealului Tigoarea din localitatea Năeni, tot în județul Buzău. Aceasta a funcționat doar doi ani, sculpturile în blocurile de calcar fiind realizate de copii sub 14 ani. Inițiativa a fost reluată în 2009, iar în prezent - în poiana de pe deal, la numai 1 km de Biserica dintr-o piatră din Năeni - pot fi văzute lucrări în piatră realizate de cei mai talentați elevi ai școlilor de artă.
Vizita noastră
După ce am vizitat Mănăstirea Ciolanu aflată în imediata apropiere, de aceeași parte a drumului, ne-am îndreptat spre tăpșanul cu sculpturi. Eram curioasă pentru că ajungeam acolo pentru prima oară. Vizitatorul înzestrat cu timp și cu răbdare se poate orienta și poate identifica lucrările cu ajutorul panourilor care sunt amplasate din loc în loc. Trebuie însă să fii mare iubitor de artă modernă, să ai timp și forța fizică necesară pentru a trece pe la fiecare din lucrările celor 16 ediții, lucrări răspândite pe un teren în pantă, întins pe aproape 21 ha.
Chiar dacă nu le vezi și nu le analizezi pe toate, nu poți să nu remarci diversitatea tematicii, formele neașteptate și modul în care s-au raportat artiștii - prin opera lor - la peisaj, relief și lumină.
Intrarea în Muzeul în aer liber Tabăra Măgura este marcată de un panou mare având ca emblemă lucrarea "Ceas solar" realizată de Sava Stoianov în cadrul celei de-a VIII-a ediții, cea din 1977. Aici grupul nostru s-a disipat. Unii, speriați de urcuș, au renunțat preferând odihna pe iarbă sau chiar pe vreo rămășiță de piatră, alții preocupați de fotografie dădeau ocol lucrării preferate, iar alții au luat dealul pieptiș pentru a ajunge în zonele dedicate celorlalte ediții ale taberei.
Proiectul "Măgura" este considerat certificatul de nastere al școlii românești de sculptură. Cele 16 lucrări ale ediției de început - cea din 1970 - sunt: Gânditor - sculptor Cristian Breazu, Icar - sculptor Liana Acsinte, Împreună - sculptor Gheorghe Patrichi, Lacul - sculptor Adina Țuculescu, Mirii - sculptor Daniel Suciu, Motiv Matern - sculptor Nicolae Mira, Nud - sculptor Aurelian Bolea, Omagiu lui Brâncuși - sculptor Laurentiu Mihail, Piatră de Izvor - sculptor Gheorghe Coman, Pomul vieții - sculptor Nicolae Ghiață, Semn - sculptor Napoleon Tiron, Soldat cu scut - sculptor Mihai Buculei, Taina - sculptor Lehel Domokos, Tatăl și Fiul - sculptor George Apostu, Tors - sculptor Bata Marianov, Troiță - sculptor Nicolae Roșu.
Dacă vă interesează care sunt toate cele 256 de lucrări expuse la Măgura, accesați internetul! Sau - și mai bine - procurați-vă albumul "Tabăra de Sculptură Măgura" editat de Muzeul Județean Buzău! Cu o calitate grafică de excepție, acolo sunt prezentate toate lucrările cu menționarea autorilor, precum și a anilor în care au fost realizate.
Am aflat că, la început, sculpturile nu erau marcate pentru ca vizitatorii să poată identifica autorul și titlul lucrării. În prezent, fiecare sculptură are o tăbliță cu un număr de identificare. Panouri mari amplasate pe pajiște menționează numele sculptorilor și lucrările lor. Pentru că trăim în România (îmi pare rău că spun asta) această tabără unicat în țara noastră, după 1990 nesupravegheată, rămasă la dispoziția vandalilor, a fost în pericol de degradare. În plus, după 1990 poiana cu sculpturi (teren care a aparținut Mănăstirii Ciolanu), a fost revendicată, iar legea a dat câștig de cauză călugărilor. În prezent, terenul se află în administrarea autorităților culturale ale județului Buzău care plătesc mănăstirii o chirie.
Recent, după mulți ani de abandon, operele de artă din vecinătatea Mănăstirii Ciolanu au fost inventariate și marcate. Muzeul în aer liber "Tabăra Măgura", secție externă a Muzeului Județean Buzău, în perioada 2018 - 2022, a trecut printr-un amplu proces de modernizare. Lucrările, menite să pună în valoare întregul ansamblu artistic din zonă, au fost efectuate de Consiliul Județean Buzău, prin Muzeul Județean, în colaborare cu Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, prin Mănăstirea Ciolanu. A fost reparat drumul de legătură dintre DJ203G și edițiile 1979-1985 ale taberei de sculptură, au fost realizate sistemele QR code, au fost înlocuite coșurile de gunoi și panourile informative, au fost achiziționate și montate containere pentru colectarea gunoiului, etc... Noi am găsit acolo un loc curat, cu iarba tunsă, și o mulțime de lucrări de artă răspândite pe întreg arealul.
În Tabăra de sculptură Măgura se interzice deteriorarea sculpturilor, parcarea mașinilor, aprinderea focului, depozitarea gunoiului. Toate acestea sunt menționate pe un panou distinct.
Ansamblul Tabăra de sculptură Măgura - Mănăstirea Ciolanu ocupă al doilea loc, după Vulcanii Noroioși, în topul celor mai căutate atracții turistice din Ținutul Buzăului. O incursiune în zona Carpaților de curbură nu poate face abstracție de aceste locuri încărcate de spiritualitate, de frumusețe naturală și de geniu artistic. Și dacă tot am ajuns aici, o drumeție de 30 de minute până la Schitul Cetățuia ar completa de minune acest periplu buzoian.
Post scriptum
Nu știu dacă vă spune ceva nou, dar pentru că autorul - Ștefan Iovan - prezintă atât de concis și atât de frumos esența fenomenului Tabăra de sculptură Măgura, redau în încheiere cuvântul introductiv la Albumul de artă pe care l-am studiat la Hotel Avenue - Buzău: Ansamblul sculptural Măgura a intrat în cultura românească sub numele de "Tabără de Sculptură", respectând formula agreată de organizatori, autoritățile județului Buzău și Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru punerea în operă, acum 45 de ani, a proiectului care avea să marcheze, între alte manifestări de anvergură, 1600 de ani de la atestarea documentară a Buzăului. Ideea de campus (tabără) implica un scenariu care a conferit acelui eveniment o stare de spirit specială, perpetuată cu sfințenie de ritual până la ultima ediție. Astfel, începând cu 1970, în fiecare an, la aceeași dată în august, vreme de 16 ediții, 16 sculptori aveau să se instaleze pentru o lună la Mănăstirea Ciolanu și aveau să cioplească, într-o poiană dinainte pregătită de organizatori, un vis ori un gând de artist. Piatra era adusă din cariera de la Măgura și era primită de fiecare sculptor prin tragere la sorți. Virtuțile modelatoare ale pietrei erau probate de meșterii locali care au furnizat dintotdeauna ghizduri de fântâni, zdrobitoare de struguri sau cruci pentru morminte satelor din împrejurimi. Tabăra de sculptură inaugurată în 1970, în luna august, a atins un vârf de creație inegalat în ceea ce s-a admis că reprezintă arta în aer liber. Întinderea de aproape 21 de hectare, compusă din poieni mărginite de pădure, populată azi de cele 256 de statui, câte-au prins viață în cele 16 ediții, constituie, în sensul propriu, un ansamblu, o uriașă expoziție care a devenit cu timpul parte din trupul locului, sporindu-i nu doar măreția, dar și renumele. În plus, ceea ce s-a întâmplat în acest spațiu a fost o stare căreia doar timpul urmează să-i descifreze, în totaliate, semnificațiile. A fost, desigur, ideea care a stâns la un loc spirite vrednice; au fost protagoniști de excepție, precum artistul Gheorghe Coman, omul care a întreținut mereu proaspăt tonusul fiecărei întâlniri din cele 16 devenite istorie. A fost un aer de geniu, întruchipat în lucrarea "Tatăl și fiul" a lui Apostu, lucrare ilustrată de cataloagele cu opere celebre din toată lumea sculpturii moderne. Și, nu în ultimul rând, a fost piatra cu care s-a întâlnit, cândva, aici, și Brâncuși, pentru a înălța "Rugăciunea" prin care Buzăul este nominalizat în galeria locurilor sacralizate de marele artist.
Trimis de iulianic in 15.09.22 07:13:57
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MĂGURA & BERCA.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.23780020 N, 26.54629980 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@iulianic: Ca totdeauna exceptional documentat si f. frumos scris. Am postat in grupul Afa o rugaminte in legătură cu experienta ta buzoiana. De pe tel.nu am putut vota pozele, am sa incerc mai tarziu de pe calculator Am putut vota pozele pe calculator. Excepţionale sculpturi dar nici de fotografii nu mă plâng.
@Michi: Puteți să votați pozele și de pe telefon, dacă le deschideți apăsând butonul din dreapta de sub poze, pe care scrie” Vezi pozele” (acolo sunt 2 butoane - pe cel alb din stânga scrie +nr. de poze).
Apoi, în pagina nou-deschisă se pot vizualiza pozele pe rând, prin glisare.
Deasupra fiecărei poze se vizualizează, în dreapta, numărul de voturi și un chenar roșu cu inimioară /like/, pe care se apasă pentru vot.
Sper să reușiți. Succes!
@k-lator: Mulţumesc Kălătorule că mi-ai arătat ce şi cum. Acum, la reviewul ăsta nu mai pot exersa pe telefon (ca să pricep) pentru că le-am votat pe calculator. Am să încerc la un prim review pe care am să-l citesc. Eu am nişte fixuri dintre care unul e că mă ţin codiţă de AFA. Omul cât trăieste învaţă şi dacă la bătrâneţe pierzi acest interes, eşti terminat, după cum viaţa e o luptă, indiferent de vârstă. Dixit!
@Michi: Țineți-o tot așa. Sănătate și toate gândurile bune!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2021 Tabăra de Sculptură — scris în 20.09.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2011 'Forma si miscare' in Tabara de sculptura de la Magura, un muzeu in aer liber unic in Europa — scris în 05.09.11 de magdalena din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2011 Tabara de Sculptura si (cate ceva) despre Manastirea Ciolanu — scris în 21.07.11 de urjanclaudiu din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Jul.2010 Tabara de sculptura Magura, Vulcanii Noroiosi, Barajul Siriu – o parte din ceea ce putem vizita in judetul Buzau — scris în 01.04.11 de Lumis66 din BUCURESTI - RECOMANDĂ