O țară cu locuri minunate - partea a IV-a

@ungureanica: Ca să vă distrez puțin, deși nu prea-i de râs: aveam vreo 8 ani și mergeam cu-ai mei la Lac. Pe-atunci era amenajat cu podețe de lemn, pontoane, iarbă...

Era frumos! Tata-mi spunea să nu mă tem, că mă ține apa și pot să-nvăț să-not! Ei bine, am căzut în apă și n-am mai putut ieși! M-au scos pe brațe, speriată rău! Toți se cruceau că eu era să ma înec în Lacu Sărat!

A fost bună braga? Mi-e tare poftă de bragă!

@ungureanica: Drumul vostru frumos se vede ca v-a oferit si momente de relaxare si copilarit. Bine, braga o inteleg, dar vata pe bat? Stati linistiti, si eu mi-as fi luat si sunt mai coapta ca voi

Felicitari, votat cu placere.

@zoazore:Nu am sa comentez despre "scufundarea" ta in apa sarata. Noi la Slanic Prahova am avut aceeasi problema cu mama si sotul meu care nu erau in stare sa se tina la suprafata si cred ca de teama, pe cand eu ma simteam excelent (desi nu stiu sa inot), asa ca e credibil.

@Zoazore: Pentru noi braga a fost ceva nou si ciudat la gust. Dar a fost buna. Haioasa patania.

@ungureanica: Frumos traseu ati parcurs si ar merita felicitarile mele. De la Tusnad la Buzau drumul este foarte frumos si merita parcurs cu multe opriri. Lacul Siriu ramane unul din cele mai frumoase din tara, iar muntii din imediata apropiere intregesc peisajul.

O surata a vulpii de la Siriu am intalnit-o pe Transfagarasan in 2008, cand ne intorceam de la Voineasa si pe care am prezentat-o intr-un articol despre Prietenii mei de pe Transfagarasan.

Cu braga mi-ati adus aminte de copilaria mea, de la Giurgiu, cand era o vorba: " Ieftin ca braga ". Braga se gasea in tot orasul, chiar daca fabricarea ei era apanajul turcilor si albanezilor din oras. Apoi in anii 1967-1970 braga gaseam mereu in Cismigiu, alaturi de sirop la pahar, la chioscul din centrul parcului.

Dar, iar ma intorc la butoiul cu melancolii, cum spunea o colega pe acest site.

Numai bine si calatorii placute!

@Zoazore: Zana Zbanghie, ca braileanca, sper ca iti mai aduci aminte de tramvaiul care mergea pe soseaua spre Slobozia, pana la Lacul Sarat. Am fost de cateva ori cu acest tramvai, cand am avut treaba la Energo Constructia la Chiscani. Tot asa cum braga beam undeva pe langa hotelul Traian, in centru. Nu stiu ce a mai ramas din statiunea Lacul |Sarat, dar daca as auzi ca s-a ales praful nu m-as mira deloc.

Numai bine si calatorii placute!

@mishu: La Slanic, la Baia Baciului, m-a scaldat de mai multe ori si nu am avut probleme sa plutesc pe apa, chiar daca aveam doar 60 de kilograme, cu cotet cu tot. Sotia era mai bine crescuta, deci la ea nu s-ar fi pus problema sa nu pluteasca. Ca Zana Zbanghie (asta e parerea ei, eu ii spun Zglobie) nu a plutit, parca nu ma surprinde. Ce reuseste la toti nu e obligatoriu sa reuseasca si la ea. Cred ca Zana Sefa, daca ar intra in Lacu Sarat, ori ar pluti de nu s-ar lipi nici apa de ea, ori ar da de un delfin cu care sa inoate!

Scuze pentru indepartarea de subiect, m-a cam furat apa!

Numai bine si calatorii placute!

@liviu49: Tramvaiul ÎNCĂ mai circulă, dar prin parcul Monument! Vara e o feerie! Stațiunea ÎNCĂ mai există! În februarie, la TTR, au avut și stand! Iar colegul @ungureanica a demonstrat cu poze existența inclusiv a apei din Lac.

Braga se vindea pe Republicii, la Milionarul.Acum câțiva ani am gasit în centru, pe la Teatrul ”Maria Filotti”, dar nu mai era aceeași pe care-o știam eu din copilărie.Era asemănătoare, dar nu mai avea acel gust acrișor-pișcător. Era rece, totuși. Și scumpă!

2 lei/ paharul de 250 ml. ”Ieftin ca braga”...eheeeiii!

@Zoazore: Inseamna ca e de bine! Macar de nu s-ar gasi cineva sa strice si ce a scapat de la distrugere.

@liviu49: E și speranța noastră! Dacă tot e distrus economic orașul, măcar de-aici să se mai salveze puțin!

Am descoperit acum serialul şi nu pot decât să mă bucur că ai scris atât de frumos despre România. Pe seară încep cu primul episod. La nivel de 2000km am făcut şi noi în ultimii ani câteva circuite în România, revoltată că timpul trecea şi eu neglijasem ţara în avantajul ieşirilor în străinătate. Am făcut bine zic pentru că am adus la suprafaţă amintiri din drumeţiile din tinereţe. Dacă nu ne grăbeam nu mai aveam posibilitatea pentru că a trebuit să renunţăm la maşină.