GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
File de istorie reflectate în excursii: 5.3a Mănăstiri din Vâlcea
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
continuă de aici vezi impresii
Pentru cei care nu au citit primul episod al acestui miniserial reiau un paragraf:
˝Există multe clasificări ale mănăsirilor după criterii diferite: frumuseţea şi notorietatea lor, vechimea, importanţa, aria geografică. Cred că pentru turistul obişnuit însetat să viziteze în timp limitat cât mai multe obiective dintr-o zonă, poziţionarea lor geografică e cel mai important criteriu. Pot spune că în decursul timpului le-am vizitat şi revizitat pe cele mai cunoscute˝.
Deşi impresia generală este că judeţele Suceava sau Neamţ sunt în top ca număr de mănăstiri (e adevărat că sunt renumite), judeţul Vâlcea are cele mai multe: 35 schituri şi mănăstiri, v. aici adevarul.ro/stiri-locale/ ... ci-1892324.html Nu am văzut decât câteva dintre ele în două excursii. În 2009 am avut ca obiectiv principalele mînăstiri vâlcene dar am vizitat şi culele de la Măldăreşti, trovanţii, etc. În 2o14 am făcut o excursie mai lungă Bucureşti- Râmnicu Vâlcea- Tg. Jiu- Tr. Severin- Orşova- Cazane, când am văzut alte mănăstiri vâlcene. Ca şi în episoadele precedente ale acestui serial nu am să reiau ce am scris în reviewuri, ci voi căuta să reliefez legăturile lor cu istoria noastră.
Mănăstirea Hurezi
Este cel mai mare ansamblu monastic din România şi cea mai importantă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, construită între anii 1690- 1703. Brâncoveanu a adus meşteri renumiţi pentru construcţia mănăstirii şi pictarea bisericii. Aceştia au impus stilul de arhitectură şi pictură brâncovenesc, replică locală a renaşterii apusene. A dotat mănastirea cu sate şi moşii. A înfiinţat o bibliotecă cu ajutorul mitroplitului Antim Ivireanu. La acea vreme biblioteca avea 46 manuscrise şi 400 volume tipărite din care 115 erau scrise în limba română.
Mănăstirea este formată din două incinte: cea exterioară mărginită de ziduri de apărare şi cea interioară deasemeni înconjurată de ziduri care are în interior construcţiile mănăstirii. Intrarea se face pe sub turnul-clopotnită în care sunt patru clopote mari, pe trei dintre ele fiind înscris numele domnitorului Constantin Brâncoveanu.
N. Iorga caracteriza mănăstirea Horezu ˝continuatoare a civilizației romane, ai cărei moștenitori în Europa de Răsărit sunt românii˝. Charles Diehl, specialist în arta bizantină, o considera „Le plus beau de toute Roumanie”
Din anul 1993 a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Din mănăstire fac parte:
- biserica mare cu hramul Sf. Împărati Constantin şi Elena (1690-1693) zidită în formă de cruce, cu lungime de 32m şi înălţime de 14m. În pridvor se află fresca Judecata de Apoi. În pronaos, o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor și ale Cantacuzinilor. Tabloul votiv este al familiei Brâncoveanu. În biserică se află mormântul gol al lui Constantin Brâncoveanu. Acesta, după ce a pactizat cu ruşii împotriva otomanilor în războiul ruso-turc, a fost prins cu ajutorul familiei Cantacuzino (care râvnea la tron) şi închis la Edicule. După patru luni de tortură, timp în care nu s-a lepădat de credinţa creştină, a fost decapitat la 15 august1714 după ce a fost pus să privească execuţia celor patru fii şi a ginerelui. Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor iar capetele purtate ca trofeu pe străzile Istanbuluilui. Soţia lui Marica, a recuperate trupurile, le-a ascuns într-o mănăstire din Grecia şi le-a îngropat creştineşte tot pe ascuns în Bucureşti în 1720 în biserica Sf. Gheorghe cel Nou. Domnitorul şi copiii au fost canonizaţi sub numele de Sfinţii Mucenici Brâncoveni.
- biserica bolniţei ctitorită în 1696 de doamna Maria,
-schitul Sfinţii Apostoli din 1698 de stareţul mănăstirii
-schitul Sfântul Stefan ctitorit în 1703 de fiul domnitorului
Pentru amănunte vezi impresii
Manastirea dintr-un lemn
Nu se ştie data exactă a apariţiei acestei mănăstiri. Cert este că Paul de Alep călătorind în Ţara Românească în perioada 1653-1658 a scris de existenţa unei bisericuţe făcută dintr-o scorbură de stejar în care un călugăr (după alte surse, un cioban) a găsit icoana Fecioarei Maria. Domnitorii Constantin Brâncoveanu şi urmaşul său la tron Stefan Cantacuzino au înzestrat-o. Biserica de lemn a fost mistuită de flăcări şi în 1810-1814 dar a fost reconstruită tot din lemn în acelaş loc de domnitorul Serban Cantacuzino.
Biserica de zid a fost construită de Matei Basarab în 1640 aşa cum reiese dintr-un document. Unii cercetători îl numesc ctitor pe boier Preda Brâncoveanu dar pisania bisericii îl nominalizează numai pe Matei Basarab. Clopotniţa mănăstirii a fost restaurată de Stefan Cantacuzino în 1715. Sunt două tablouri votive: ale lui Matei Basarab cu doamna Elina şi a lui Stefan Cantacuzino cu doamna Păuna.
Biserica de zid ajungând în ruină, a fost consolidată în 1938 de ministrul Aerului şi Marinei gen. Paul Teodorescu şi a devenit simbol al marinarilor si aviatorilor. Ministrul gen. Paul Teodorescu a fost persecutat de comunisti. Este înmormântat în cimitirul mănăstirii.
În privinţa vechimii icoanei găsită în scorbura unui stejar sunt două opinii ale cercetătorilor: că a fost făcută în sec. IV la o mănăstire din Grecia si alta mai realistă a altor specialişti, în sec. XIV la muntele Athos. Icoana este realizată dintr-un singur panou de lemn și este pictată pe ambele fețe, pe verso fiind pictată scena Judecății de Apoi. Are o mare valoare, în lume existând numai trei exemplare asemănătoare la Moscova, Istanbul și la Ierusalim.
Este înscrisă în lista monumenelor istorice din România
Pentru amănunte :vezi impresii
Mănăstirea Arnota
Matei Basarab, fugărit de turci s-a refugiat pe un platou izolat unde a găsit ruinele unei biserici de lemn. A hotărât că dacă va învinge va ctitori acolo o mănăstire. Paul de Alep care a vizitat Arnota în 1658 a scris că în acel loc fusese o biserică construită de Danciu tatăl lui Matei Bsasarab. Danciu luptase alături de Mihai Viteazul. A fost răpus în 1595 la Selimbăr, înmormântat la Alba Iulia de doamna Stanca (soţia domnitorului) şi adus la Arnota în 1649 de fiul său Matei Basarab. Anul construcţiei mănăstirii nu se cunoaşte dar se ştie că în 1649 Matei Basarab a inscripţionat piatra de mormânt a tatălui său şi că pictura bisericii a fost executată între 1642-1644. Tabloul votiv din pronaus îi reprezintă pe Matei Basarab şi soţia sa Elina dar şi multe alte rude: străbunicul Datco cu soţia, tatăl Danciu cu soţia, nepotul Preda Brâncoveanu, fraţi şi surori ai domnitorului. La intrare în naos este o frescă în care Matei Basarab şi doamna ţin în mâini bisrica mănăstirii. În biserică se păstrează părţi din moaştele sfântului Grigore Decapolitul şi a cuvioasei Parascheva. Constantin Brâncoveanu, descendent colateral, în anii 1705-1706 a reparat biserica, a construit pridvorul cu turlă şi o splendidă catapeteasmă în stil brâncovnesc care datorită valorii sale artistice a fost adusă la Bucureşti în 1913. Tot el a refăcut pictura fără a o înlocui pe cea făcută de meşterul Sroe Zugravul. Pictura originală se poăstrează până astăzi. Pe uşa sculptată a bisericii o inscripţie în slavonă spune: „Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel-logofat” . În pronaosul bisericii se află mormintele lui Matei Basarab mort în 1654 şi al tatălui său vel-vornicul Danciu. Matei Basarab iniţial a fost înmormântat la Târgoviste dar mormântul său şi al doamnei sale au fost profanate de mercenarii Seiniţi. Au fost reînhumati la Arnota în 1658.
Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurescu). Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală, de sprijinre a ortodoxiei, de introducerea limbii române în înscrisuri în locul celei slavone, de edificare a legislaţiei (Pravila mică şi Îndreptarea legii). A fost un domnitor paşnic, singurele războaie fiind cu Vsile Lupu care-i dorea tronul pentru fiul său.
Biserica a fost refăcută între anii 1852-1856 de domnitorul Barbu Stirbei care a dărâmat chiliile vechi ruinate, înlocuindu-le cu alte clădiri.
Este înscrisă în lista monumenelor istorice din România
Pentru amănunte: vezi impresii
WEB, te rog: https://www.youtube.com/watch?v=mHQdwbgCb38
- v. continuarea-
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Mănăstirile din judeţul Vâlcea sunt ctitorii de o rară frumuseţe ridicate şi înzestrate de domnitorii Tării Româneşti, fiind totodată mărturii istorice
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Vizitându-le îţi dai seama de istoria încercată a ţării noastre în care am supravieţuit ca şi identitate naţională în oaza de ortodoxism pe care ne-o oferă aceste mănăstiri
Trimis de Michi in 08.08.23 08:40:20
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PRIN şi PENTRU ROMÂNIA.
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Michi: Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Râmnicului declara într-un articol din anul 2018 că numărul mănăstirilor din județul Vâlcea este de 45 (adevarul.ro/stiri-locale/ ... ci-1892324.html).
În Oltenia de sub Munte, partea vâlceană, sunt câteva mănăstiri deosebite, situate într-un cadru natural pitoresc. Vorbim aici de mănăstirile/schiturile: Bradu, Iezer, Pătrunsa, Pahomie, Jgheaburi, Arnota. În zona văii Oltului, pe versanți găsim Frăsineiul și Stânișoara. De fapt, dacă stau și mă gândesc, toate mănăstirile vâlcene vechi au farmecul lor - și Cozia, și Turnu, și Hurezi, și Bistrița, și... etc.
Pe lângă aceste mănăstiri județul Vâlcea se laudă și cu o serie de biserici seculare cu picturi exterioare interesante. Despre câteva asemenea locașuri de cult am scris un articol în 2018: vezi impresii.
Numai bine!
Rog așteptați...
@tata123 ????: Privitor la numărul mănăstirilor din jud. Vâlcea l-am găsit in articolul:https://adevarul.ro/stiri-locale/ramnicu-valcea/foto-care-este-judetul-cu-cele-mai-multe-biserici-1892324.html din 21.09.2018, actualizat în 10.08.2022 în care apar 35. ˝Informaţia ne-a fost confirmată de şeful Direcţiei Judeţene de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure: „Mulţi zic că rivalizează cu nordul ţării, dar se referă la zonă, la Bucovina. Ori noi, aici, într-un singur judeţ avem cele mai multe mănăstiri, nu schituri şi mănăstiri, căci şi schiturile au fost transformate în mănăstiri. La nivelul anului trecut, aveam deja peste 35 de mănăstiri. Ştiu că sunt multe şi în Suceava, dar în Vâlcea sunt cele mai multe astfel de lăcaşuri de cult dintr-un judeţ”, ne-a declarat directorul de la Cultură, Florin Epure.˝
Căutând si alte surse postfactum privind soluţionarea problemei judeţului cu cele mai multe mănăstiri , am găsit un reportaj TV: (https://www.youtube.com/watch?v=8iyt13WpIGk) în care se spune că în jud. Neamţ sunt 80 din care 20 monumente istorice în timp ce în Vâlcea ar fi 47 din care 26 monumente istorice, deci mai multe.
Apare întrebarea: când s-au construit încă 10 mănăstiri la o diferenţă de max. un an ptcă în Adevărul actualizat în 2022 apar 35 şi în reportajul TV ( nu i-am găsit data) apar 47
Ca şi concluzie... oricum sunt foarte multe.
În reviewurile pe care le scriu, citez numai mănăstirile implicate istoric (domni, boieri sau evenimente) nu şi altele vizitate care au mai mult valoare religioasă şi artistică
@Michi: Datele oferite de instituțiile laice și cele religioase se bat cap în cap de multe ori. Așa cum am mai scris nu prea există o centralizare recentă a numărului de mănăstiri, datele statistice provocând disensiuni de cele mai multe ori. Probabil că Fiecare Arhiepiscopie cunoaște cu precizie numărul de mănăstiri existente în teritoriul ce îl păstorește.
Cifra de 45 de mănăstiri în județul Vâlcea e preluată din același articol citat de Dvs., din fraza imediat următoare celei redate în ecoul de mai sus. Se observă astfel că directorul de la Cultură vorbește de 35 de ansambluri monahale, pe când preotul de la Arhiepiscopie menționează un număr de 45 de mănăstiri.
În fine, nu contează numărul lor ci valoarea istorică, culturală și artistică.
Spor la scris!
Frumoase povesti, iar istoria e cea mai frumoasa dintre toate. Din păcate realitatea se prăvălește peste noi. Multe mănăstiri au încălzire cu gaze, internet și cablu iar călugării umbla cu smartfonul pe sub sutana. Mai nou au și fotovoltaice. Dacă Dumnezeu a dat...
In urma cu mai mulți ani coboram agale drumul de la ieșirea de la Hurezi. Deodată a venit din spate ca o rachetă un Audi Q7 (sau ceva de genul). Am apucat sa vedem la volan un călugăr cu barbă iar pe bancheta din spate, 2 fețe bisericești cu„jobene' ' pe cap. Mai că nu ne-a dat de-a dura!
Scuze daca am stricat povestea dar nu m-am putut abține.
Singura mănăstire adevărată pe care am văzut-o este Stânișoara. Acolo erau călugări cu haine ponosite, cu bătături la mâini, care citeau la lumina candelei și țineau post oricând se termina mâncarea, adică mai mereu. Așa era acum 15 ani. Nu știu azi cum mai e.
@NELU64: cuceririle științei au pătruns și în biserică. Asta este lăudabil, arată că fețele bisericești sunt preocupate de procesele inovative ale tehnicii moderne. Astfel, cu mijloacele descrise, la vedere, enoriașii de pretutindeni sunt din ce în ce mai convinși să vină la slujbă sau poate că nu. Dacă vin totuși, o fac pentru trecutul istoric al locurilor, pentru memoria înaintașilor și nu pentru smartfonul popii, merțanul starețului sau fotovoltaica sihastrului. Epoca opaițului folosit la buchisirea Evangheliei a apus. Secularizarea e o chestiune expirată, care nu are cum să se mai producă vreodată, însă nefiscalizarea averilor și veniturilor mănăstirești a condus și la ceea ce ați descris în ecou. Și nu e numai asta... Unii îi zic opulență, alții normalitate, depinde din ce unghi se privește tabloul.
Istoria lăcașelor de cult din Vâlcea, ca de peste tot cuprinsul țării e frumoasă, trecutul lor au un farmec care subjugă, dar sub auspiciile unui prezent marcat de modernizare în cuget și mai ales în partea de materialitate, viitorul lor spiritual plutește în incertitudine. Dacă acum 15 ani întâlneați călugărul autentic la M. Stânișoara, astăzi acesta mai poate fi întâlnit doar în pădure, unde se nevoiește departe de oameni. E pe cale de dispariție, ar putea ușor să fie declarat Monument al naturii... umane.
@NELU64şi @ZAPACITU: Eu am vizitat mănăstirile din Vâlcea, alături de multe alte obiective din zonă, în 2009 şi 2014. Ca să fiu sinceră, ziua fiind încărcată cu multe de văzut nu am fost atentă la aspectul monahilor. Parcă, parcă nu afişau modernismul de acum pentru că mi-ar fi sărit în ochi şi probabil l-aş fi notat. Oricum era mai multă modestie acum 15-20 de ani. Cum excursii nu prea mai fac, m-am gândit să dau nişte jaloane istorice şi astea le-am putut lega de mănăstiri. Altfel, ce puteam scrie despre Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu? Am vrut să leg totul cu ce am văzut eu fără să mă repet pentru că în reviewurile scrise am spus cum se ajunge acolo şi m-am axat pe descrierea lăcaşurilor actuale. Mai am de scris despre alte câteva mănăstiri din Vâlcea, altele tot cu ˝istoric˝din ţară, vreo trei din Rpublica Moldova pentru că şi acolo Stefan cel Mare şi-a pus amprenta şi personal mă simt mulţumită.
Sfântul Cuvios Simeon a socotit să-și zidească un stâlp și să stea pe el, ca cei ce voiau a se atinge de dânsul să nu poată; deci a zidit stâlpul și pe el o chiliuță strâmtă de doi coți, unde, suindu-se, petrecea în post și în rugăciuni. El a devenit, astfel, întâiul stâlpnic.
Dacă am compara un călugăr de acum 30/50/100 de ani cu Simeon Stâlpnicul, vom spune că duce o viață de huzur: se spală, doarme sub un acoperiș, se încălzește iarna, cântărește peste 40 de kilograme etc.
Biserica (sau, mai bine spus, Bisericile) nu are (au) cum să nu țină seama de schimbările (în bine) pe care progresul tehnologic le aduce.
@adso: În ˝Epoca de Aur˝preoţii, nu mă refer la călugări şi călugăriţe care în multe cazuri au fost izgoniţi, mănăstirile închise şi bisericile lor transformate în parohii, ci la preoţi. Creştinul obişnuit ˝dădea˝˝ preotului la nunţi, botezuri, înmornântări, parastase, - bani neimpozabili, ca şi acum. Preoţii ca stare materială depăşeau cu mult venitul mediu al populaţiei dar nu-l afişau pe faţă. Unii clerici au făcut pactul cu diavolul şi au devenit turnători după ce omul se spovedea. Spun unii, nu generalizez. Fapt tăit de mine: Am chemat preotul acasă atât la căsătorie cât şi la botezul băiatului, pentru că deşi nu eram membri de partid, dacă am fi fost văzuţi, am fi fost luaţi la întrebări, cum li s-a întâmplat unor colegi. Voi, care nu aţi prins maturitatea vieţii în anii 50-60 când teroarea era maximă, habar nu aveţi prin ce a trecut generaţia mea
@adso: mergând pe firul logic al expunerii, ai putea spune cum vor fi monahii peste 30-50-100 de ani? Dacă stâlpul cuviosului de ieri îl notăm cu 0, iar smartfonul popii îl considerăm 1, Șirul lui Fibonacci, ne conduce indubitabil spre drone și pompe de căldură în preajma lăcașelor de cult ale viitorului? O problemă adaptată la temă, împrumutată obsesiv-necompulsiv de pe blogul de matematică și teologie: matematicasiteologie.word ... ei-lui-dumnezeu
@zapacitu: Multa ameteala in articolul ala. Autorul nu a inteles mare lucru, dar ne explica noua cum sta treaba.
Nici eu nu am pretentia ca inteleg prea multe, asa ca nu ma arunc sa comentez. Dar:
Sunt multe legi care modeleaza fenomenele fizice / chimice / biologice / economice /... Sirul Fibonacci e una dintre ele, dar nu explica totul - nici pe departe. Uite, acum cativa ani a aparut la Humanitas o carte a lui Ian Stewart - Numerele Naturii. Care prezinta mult mai nuantat chestiunile astea, si destul de accesibil.
In privinta intrebarii tale punctuale: presupunand ca sirul Fibonacci modeleaza evolutia monahismului (desi nu sunt deloc sigur ca ar fi asa), nu stim al catelea termen e Simeon Stalpnicul si al catelea calugarul de acum x ani. Tu propui sa fie primul, respectiv al doilea termen. Mi se pare o ipoteza prea restrictiva.
@adso: luată așa, e cam restrictivă, dar am uzat strict de ipotezele din ecouri. Am exagerat voit, dar de dragul demonstrației, ca la clasă. Dacă e să ținem cont de termenii apăruți de la Facerea lumii (nu aia lu' Eugen Barbu ????), Stâlpnicu s-ar poziționa departe în Șir, iar călugărul cu celular și mai departe. Să ne ferim să cădem în pedanterie sau și mai și: stol de ????????????. Mulțumesc pentru pontul referitor la cartea lui Stewart. Tu cunoști mai bine ca mine, sunt convins, treaba cu numerele, fie ele cuprinse într-un șir sau nu. Descoperind România, la chestiune onorabile, câte zici că sunt în Vâlcea? 26? 35? 45? 47? ... mănăstiri, firește. Dă un răspuns, analizat, susținut și demonstrat. Mâine poate mă duc și le număr, tot e vreme bună...
@zapacitu: Eu am ajuns doar la Manastirea Cozia si la Manastirea Dintr-un Lemn. Mi-au placut amandoua.
Habar n-am cate sunt de toate. Si nici nu prea sunt interesat sa aflu - dar sssst, nu ma spune la nimeni, ca nu vreau polemica pe tema asta.
Dar, daca le numeri tu, te rog sa ne zici si noua! Doar sa ai grija sa nu procedezi ca nea Ghita Pristanda.
@zapacitu:
”mergând pe firul logic al expunerii, ai putea spune cum vor fi monahii peste 30-50-100 de ani?
Stimate prietene. Peste 50... 100 de ani, monahii vor fi la Untold și Neversea. De ce? . Vor fi nevoiți să își facă singuri reclamă. Tineretul de azi, nu calcă în biserică, pentru că au în minte axioma: și când minți frumos, nu știi să minți. Biserica va intra în perimaj și popii, în loc de poartă din fier forjat - la casa cu 3 etaje -, de 5000euro și Tesla în curte, se vor chinui cu patrafirele pe ei să danseze pe muzica lui Guetta, numai să atragă tinerii spre cutia milei, plină cu mii de euro făr impozit. Cutia milei nu e impozitată. Noi doi și restul lumii suntem. De două lucruri nu scapi în viață: moarte și impozite... se pare ca MultPreaÎntristații se cam scot la jumate...
Carpe diem!!! ... restul... să fie la ei!
@Alex_Macedo: onorabilul și dragul meu prieten, cred că pentru Untold nu se va aștepta chiar atât de mult. De asemenea, nu cred că marile capete bisericești mai sunt interesate ca numărul enoriașilor să mai crească. Nu ei constituie adevărata sursă de finanțare, iar Cutia Milei e doar ceva decorativ, o butaforie menită să asigure recuzita de fațadă. Sumele importante, pentru finanțarea "investițiilor" din acest univers aparte, vin de la bugetul de stat, și de la bugetele locale, orășenești și comunale. Legea permite acest lucru. Cultele au felii semnificative în bugetele construite de edilii localităților. Privește cât de frumoase sunt bisericile și mănăstirile noastre, au straie noi în permanență, slujitorii lor sunt oameni sănătoși, plini de viață. Biserica s-a industrializat, accesează fondurile ca orice altă întreprindere, cu o singură diferență, sesizată și de tine: scutirea de fiscalizare drept recompensă pentru mașinile de vot ce se pun în mișcare la 4 ani. Dacă ceva e sigur, trainic și peste 100 de ani, aceasta este biserica, cu toată descreșterea de încredere din partea polulației, pe care o resimte. Carpe diem!
După o inventariere pusă pe hârtie, mi-au ieșit 29 de mănăstiri și 15 schituri, în total 44 de astfel de lăcașe de cult. Pe lângă acestea, județul Vâlcea are câteva sute de biserici, parohii în sate și cartiere, unde slujesc preoți și țârcomnici peste 1.000-1.500, o adevărată armată cerească.
@zapacitu:
Stai puțin!!!... nu am pus în calcul cele 20 milioane euro ce cultele le primesc. Vorbeam... așșșaaaaa.... de covrigi... adică, cât pun bunicile noastre din cei 3 lei pensie. Un leu în cutie la nenea parinte. Nenea parinte care, are îmbrăcăminte preoțeasca de 1500 de euro. Am fost curios să cercetez halatele alea negre cusute cu fir auriu cusute de mână... știi tu!! . Alea de vin până la gleznă. Depinde de cusătură și material... tot încep de la 400 de euro. Mă rog... poate le comandă la Armani sau Prada... că tot pradauială e...
Noi... ți-am mai zis... trebuia să ne dăm copiii la teologie. Azi, decolam amândoi, fiecare cu propriul elicopter spre vacanțe în Cote de Azur... și zipp-uiam Margarita pe plajă cu paiuri din foiță de aur.
Offfffff....de ce nu ne-a dus gândul....????????
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.3b Alte mănăstiri din Vâlcea — scris în 22.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.2 Mănăstiri din judeţul Neamţ — scris în 05.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.1 Mănăstiri din Bucovina — scris în 31.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii: 4.2 Creştinarea populaţiei din acest teritoriu — scris în 25.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii — 4.1 Creştinarea populaţiei din acest teritoriu — scris în 23.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 File din istoria României oglindite în excursii: 2. Începuturile — scris în 26.06.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 O țară cu locuri minunate - ultima parte — scris în 11.10.17 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată