Pensiunea Kiraly din Rimetea, un colţ de paradis

TIPĂREȘTE

Deoarece simţeam nevoia să "rupem" rutina şi fiindcă nu văzusem încă Salina Turda, am hotărât împreună cu soţul şi doi prieteni apropiaţi să plecăm într-o scurtă excursie de două zile (sâmbătă şi duminică), la început de octombrie.

Ştiam că vremea nu va fi perfectă, tocmai se anunţaseră ploi, însă, dat fiind faptul că destinaţia noastră principală se află la 150 de metri adâncime sub pământ (Salina Turda), nu ne-a deranjat prea mult acest aspect.

Fiindcă nu doream să înnoptăm la una din pensiunile din Turda, fiind sătui de poluarea urbană, am căutat cazare în satele din apropiere şi, întâmplător, am aflat despre satul Rimetea.

Situat cam la 25 de km de Turda şi de Aiud, satul Rimetea (Râmetea pe unele hărţi) este locuit cu preponderenţă de etnici unguri.

Am vorbit la telefon cu doi proprietari de pensiuni, care mi-au comunicat pe un ton extrem de politicos că nu mai au camere libere în week-end decât la sfârşitul lunii octombrie.

La scurt timp după discuţia avută cu cei doi domni, am fost contactată de reprezentanta unei fundaţii care, din câte am înţeles, se ocupă de promovarea agroturismului în zonă.

Cu o politeţe desăvârşită, doamna respectivă s-a oferit să discute cu proprietarii de pensiuni din zonă, pentru a găsi locuri de cazare, explicându-mi că unele pensiuni sunt înschise în extrasezon, acesta fiind motivul pentru care nu am găsit camere.

Am rămas foarte plăcut surprinsă de interesul arătat, însă, între timp, găsisem pe internet Pensiunea Kiraly, unde făcusem deja rezervările prin telefon.

De la primul contact pe care l-am avut cu proprietarii şi până la finalul excursiei, s-a dovedit că Pensiunea Kiraly a fost cea mai bună alegere pe care o puteam face.

În primul rând, nu ni s-a cerut nici un avans la rezervare, ci am fost rugată doar să confirm rezervarea telefonic cu o zi sau două înaintea sosirii.

De asemenea, nu am auzit nici un comentariu de genul "sejurul de week-end este de două nopţi, nu de una" sau "noi oferim obligatoriu la cazare două mese pe zi", aşa cum, din păcate, am fost obişnuită de unii proprietari de pensiuni.

Din contră, doamna proprietară m-a întrebat dacă dorim să luăm şi masa la pensiune sau dorim doar cazare.

Am optat pentru demipensiune, preţul solicitat pentru două persoane fiind de 180 de lei.

Trebuie spus că am ales Pensiunea Kiraly deoarece mi-a plăcut foarte mult amplasarea, chiar sub Stânca Secuiului, însă am avut îndoieli cu privire la autenticitatea fotografiilor prezentate pe site, despre care am crezut iniţial că au fost "cosmetizate".

Toate aceste îndoieli s-au risipit în momentul în care m-am apropiat de penisune.

Deşi este nou construită, pensiunea aduce a conac vechi boieresc, este zugrăvită în alb, are obloane din lemn de culoare verde închis şi muşcate roşii la ferestre.

În faţa intrării în restaurant se află o terasă lungă, unde se poate servi masa în perioada caldă.

Din orice colţ al proprietăţii, inclusiv din camere, se poate vedea Piatra Secuiului, o formaţiune stâncoasă de o rară frumuseţe.

Am văzut multe locuri frumoase, dar imaginea acelei stânci "pictată" ici şi colo cu copaci de toate culorile, cu turme de oi parcă agăţate pe fondul verde închis al păşunilor, mi s-a părut un adevărat răsfăţ pentru ochi şi minte.

Pensiunea în sine este la fel de frumoasă şi se potriveşte perfect pe acest fundal.

Ştiu că titlul pe care l-am ales pentru micul meu articol este un clişeu, dar, oricât de mult am dorit să fiu originală, nu am găsit un termen mai potrivit.

Sunt convinsă că nimic nu ar putea descrie mai bine raiul decât imaginea de ansamblu a pensiunii, împreună cu peisajul care o înconjoară.

Alte surprize plăcute le-am avut din partea proprietarilor, care sunt frate şi soră şi administrează împreună pensiunea, formată din 6 camere şi un mic restaurant.

Iniţial, comandasem o cameră dublă şi una triplă, dar fiul meu a dorit să rămână acasă, motiv pentru care am plecat doar două cupluri, fără copii.

Cu toate că mă oferisem să achit camera triplă pe care o rezervasem, proprietarii au pretins doar preţul pentru o cameră dublă.

Preţul a fost încasat doar la plecare, contrar obiceiului unor proprietari de a pretinde preţul în avans.

Toate aceste dovezi de respect şi decenţă au fost completate cu talentul culinar desăvârşit al doamnei proprietare, care "ţine" restaurantul, în timp ce fratele său se ocupă de clienţi şi de servirea mesei.

Atât eu cât şi ceilalţi trei companioni ai mei am fost încântaţi de mesele oferite.

La cină, ne-au fost servite din belşug o ciorbă acră, sarmale şi cozonac de casă cu scorţişoară, toate cele trei feluri delicioase.

Micul dejun a fost mai mult decât consistent şi pentru toate gusturile.

În concluzie, proprietarii nu fac economie când este vorba de mâncare, iar servirea este ireproşabilă.

La masă am fost serviţi cu palincă de calitate din partea casei, fără a ni se încasa nimic în plus faţă de preţul stabilit iniţial.

Peste tot, curăţenia este desăvârşită, totul parcă "miroase" a curat.

Camerele sunt simple, luminoase, mobilate cu bun gust.

Personal, am apreciat lipsa televizorului, care nici nu se potriveşte într-o aşa oază de linişte. Există însă internet, pentru cei care nu doresc să rupă total contactul cu "exteriorul".

Nu pot să închei înainte de a spune câteva cuvinte despre satul Rimetea, pe care l-am vizitat sâmbătă seara, înainte de cină.

Satul este specific secuiesc, cu case simple, majoritatea renovate şi vopsite în alb, sunt multe flori şi magazinaşe cu produse hand-made, majoritatea din lemn.

Mai târziu mi-am dat seama că preţurile la suveniruri sunt foarte mici (de exemplu, la Turda am găsit aceleaşi produse la preţ dublu).

Pe străduţele satului circulă caleşti cu cai, special concepute pentru agrement. Deşi ne aflam în extrasezon, am observat mulţi turişti străini, majoritatea unguri, dar şi vorbitori de engleză.

Atât eu cât şi însoţitorii mei ne-am simţit extraordinar în acest "colţ de rai", unde vom reveni cu siguranţă.

---

VIZUALIZĂRI: 4422 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI