O pensiune rustica

TIPĂREȘTE

Pensiunea Izvorul Ariesului.

Acolo am stat in 2008 pentru cateva zile cu familia. Situata in Muntii Apuseni, localitatea Arieseni, pe drumul national, este o pensiune de doua margarete intrata de ceva vreme in circuitul turistic.

Ne-am dorit sa ajungem cateva zile in Arieseni, este un loc minunat, de altfel Apusenii sunt incantatori, zone minunate pe care n-ai cum sa le vizitezi doar in cateva zile. Insa noi am facut un adevarat tur de viteza si am incercat sa vedem cat mai multe in cele 5 zile cat am stat acolo.

Dar sa revin la Pensiunea Izvorul Ariesului. Eu personal nu sunt foarte pretentios, insa sotia mea a avut unele probleme de adaptare. In sensul ca am fost cazati intr-un apartament de casa taraneasca, cu mobila foarte veche, paturile trosneau, scartaiau insa erau foarte moi si primitoare. Dar nu trebuia sa te misti in ele! Aveam o masa care se misca si un televizor mic, asezat undeva peste un sifonier vechi... Baia foarte spatioasa, cu masina de spalat nefunctionala si apa calda la boiler. Aveam si un mic balcon, undeva pe hol, de unde admiram zona minunata.

In curte exista un foisor cu bancute si mese din lemn, foarte rustic construite si un foarte modern gratar, unde, daca ne cumparam carbuni, puteam sa ne preparam ce doream.

Acolo ne petreceam diminetile si serile, la o cafea facuta de gazde, binenteles, contracost. Se poate servi si masa, insa mancarea era gatita de sotia proprietarului, cand se intorcea de la munca, astfel incat trebuia sa-i spunem cu o zi inainte ce dorim sa servim a doua zi. Din toate specialitatile ardelenesti, care ne-au fost promise cand ne-am cazat, n-am reusit sa mancam decat preparate obisnuite care se servesc de regula la restaurante. Dar si acestea, felul in care erau preparate a lasat de dorit. De la ouale ochiuri, aruncate in farfurie cum se nimerea, pana la friptura de pui nefacuta suficient. Noi n-am avut probleme insa copii s-au plans. In ultimele trei zile n-am mai mancat la pensiune, preferand in timpul zilei sa mancam prin locurile pe care le vizitam.

In curte exista un balansoar unde copii se pot juca, si o poienita unde te poti relaxa in linistea naturii.

Cazarea nu a fost scumpa, 80 de RON pe noapte pentru apartament. In curte exista si un loc unde se pot parca masinile, dar pe doua randuri, astfel ca daca vrea cineva din primul rand sa plece, trebuie sa-l deranjeze pe cel care este parcat in spatele sau.

Dar se poate sta si mai bine, sunt pensiuni si vile minunate, foarte multe facute pe bani europeni, de trei sau patru margarete, moderne, cu locuri generoase de joaca pentru copii si confort sporit. Trebuie doar sa cautati cu atentie pe net, noi in acea perioada am inclinat balanta pentru economie, in detrimental confortului. Dar totusi n-a fost asa de rau. Peisajul – zona a salvat totul.

Aici se pot vizita foarte multe lucruri: Ghetarul de la Scarisoara, Ghetarul Focul Viu, Cascada Varciorog, Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Coiba Mare. Si multe altele pe care noi n-am mai avut ocazia sau timpul necesar de a le vizita. Poate data viitoare, cand vom sta cu siguranta la alta pensiune.

Atasez si cateva fotografii cu pensiunea si zonele cele mai pitoresti pe care le-am vizitat.

---

VIZUALIZĂRI: 2182 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI