Pensiunea Carpati - o cazare buna

TIPĂREȘTE

Servus, Bálványos!

Dupa atata frig si vreme urata iata ca se anunta un sfarsit de saptamana cu vreme buna si asta cam peste tot in tara si de aceea ne-am hotarat cu mic cu mare sa facem o iesire in natura. Unde sa mergem? asta era intrebarea. Nu doream nici foarte departe de casa, nu doream nici ceva scump si fiindca fiica mea mai mica nu a fost niciodata la lacul care-i poarta numele, ne-am decis sa mergem sa vedem lacul Sfanta Ana si imprejurimile. Zis si facut.

Am cautat o cazare cat mai apropiata de zona lacului si asa ne-am indreptat atentia spre statiunea sau Baile Bálványos. Initial ne-am oprit ochii la pensiunea Cetate. Am citit impresii- unele erau bune, altele nu, dar fiindca am gasit un pret bun pentru toti 3 adulti cati eram, am facut rezervare aici pentru o noapte.

Pe urma am luat legatura telefonic cu gazdele noastre care ne-au comunicat ca datorita grupului mare de tineri sositi tot in aceeasi perioada, ca sa avem parte de mai multa liniste ne vor caza alaturi la pensiunea Carpati, la acelasi pret. Singura dorinta a noastra a fost ca sa avem baie proprie la camera.

Pret cazare : pentru 3 adulti, o noapte, cazare cu mic dejun am platit nici mai mult nici mai putin de 110 Ron ceea ce mi s-a parut f. convenabil. Pentru aceasta suma ni s-a pus la dispozitie un apartament cu 2 camere, nr 6, din pensiunea Carpati, vecina cu pensiunea Cetate.

Coordonate GPS : N 46,1092762 / E 25,9582253

Daca intrati pe site-ul oficial veti vedea ca proprietarul, firma Daragus, detine mai multe cladiri dintre care cele 3 din Balvanyos formeaza complexul ,,Cetate ‘’ si anume pensiunea Carpati 3* (langa restaurant), pensiunea-restaurant Cetate 3* (aflata deasupra restaurantului) si peste drum se afla hotelul Transilvania, o cladire mai mare. Alte cladiri care ofera cazare, tot ale firmei, sunt pensiunea Doja-Dalnic, la 45 km de Brasov si pensiunea Vörös din Targu Secuiesc.

Traseul ales spre Baile Bálványos a fost cel obisnuit : Bucuresti, pe DN1 spre Sinaia, Predeal, centura Brasovului, Sfantu Gheorghe, Bixad, de unde am virat spre dreapta, spre lacul Sf. Ana (17 km) conform indicatorului aflat chiar la sosea. Proasta inspiratie. Pe o portiune de drum, cea de inceput, drumul a fost f. prost, cu gropi mari si multe, am mers incet, pe urma am intalnit o portiune betonata si a fost ceva mai bine. Porniti de la ora 6 dimineata de acasa, pana in fata pensiunii am facut exact 5 ore, cu mici opriri pe traseu. Sunt aprox 250 km de acasa pana aici. (Ulterior am aflat de la gazde ca am facut o greseala sa mergem prin Bixad catre Bálványos, deoarece s-a asfaltat de curand soseaua prin localitatea Targu Secuiesc si pe aceasta varianta drumul este incomparabil mai bun si asa a si fost, deoarece cand am plecat din Bálványos spre casa am luat-o pe aici, prin Targu Secuiesc. De aici spre Bucuresti nu am mai intrat prin Sfantu Gheorghe ci am mers direct spre Brasov, trecand prin Ozun, Chichis, apoi din Sacele am mers mai departe spre Predeal. Recomand aceasta varianta atat la dus cat si la intoarcere, pentru cei care veniti dinspre capitala.

Retineti ca si motorina la iesirea din Targu Secuiesc spre Brasov, alimentand la un Petrom, a avut cel mai mic pret fata de celelalte benzinarii de pe traseu si din capitala, si anume 5,47 ron/l), la acea data.

Asadar noi am mers pe varianta prin Bixad, apoi la un moment dat soseaua se bifurca si se merge in stanga spre lacul Sf. Ana si in dreapta spre Baile Bálványos (comuna Turia). Pana la pensiune soseaua coboara incet prin padure, care vara este inverzita si traseul este o frumusete. Dar chiar si asa verdele brazilor a compensat atat cat a putut lipsa naturii inverzite, acum la sfarsit de aprilie.

Recomand acest traseu mai ales vara, cand natura este inverzita, cand sunt coapte fragutele, afinele, ale caror tufe le-am intalnit din plin in plimbarile noastre.

Spre pensiune am trecut mai intai pe langa un hotel mai select, Grand Hotel Bálványos 4* care avea acum o aripa in constructie si care se afla undeva in varf. Pe langa el soseaua coboara destul de abrupt inca vreo 3 km si undeva intr-o vale se afla complexul Cetate.

Ajunsi aici am lasat masina intr-o parcare si am cautat receptia care se afla la parterul unei cladiri turn, exact langa pensiunea noastra. Acolo gazda amabila ne-a inmanat cheia apartamentului nostru. Era ora 11 cand ne-am cazat. Eram practic in padure acolo, liniste, aer curat, pasari cantatoare, rau care curge in apropiere, spun asta pentru cei care iubesc mai mult natura decat conditiile de lux din camera.

Cladirea pensiunii Carpati (dar si pensiunea Cetate) sunt facute complet din lemn si fiindca eram doar noi cazati in cladire am avut parte de linistea dorita. Oricum sa stiti ca sunt conditii destul de modeste, dar pentru pretul platit noi am fost multumiti, mai ales ca era vorba de o singura noapte. Pensiunea are camere cu si fara baie proprie, la parter se afla o bucatarie complet utilata iar in curtea spatioasa poti sa te relaxezi in voie.

Spre apartamentul nostru se intra pe un coridor destul de ingust, totul sub picioare scartaie, si, cred eu, cei care sufera de claustrofobie vor avea oarece probleme. Pe o scara ingusta am ajuns undeva la etajul 1 pe un coridor la fel de ingust la al carui capat era usa cu nr 6. Am pasit intai intr-o sufragerie destul de draguta iar la capete erau 2 dormitoare si in fata se intra intr-un balcon cu vedere la rau dar si la curtea din spatele cladirii. Dincolo de rau era padurea si eram foarte aproape de ea.

In fiecare camera am avut cate un pat destul de mare, incapeau cate 2 persoane, am avut dulapuri, cuier, tv din acela mic, noptiera, exact strictul necesar. Dintr-un dormitor se putea intra in baie, foarte spatioasa si prevazuta cu o cada pe colt. Tavanul baii se ingusta la margine. Apa calda am avut permanent iar seara, fiindca era zona mai rece, am avut caloriferele calde. Noaptea a fost bine, liniste si cald. Lenjeriile de pat au fost albe si curate, din material crep, mai putin ne-au placut prosoapele, dar fiindca am avut de acasa, nu au fost probleme. In apartament nu exista frigider, uscator de par si fiindca am avut cu noi o geanta frigorifica, gazdele amabile ne-au ajutat sa pastram la rece mancarea. Conditiile oferite nu sunt pentru cei pretentiosi, deoarece incaperile fiind din lemn, podeaua scartaie, la fel si scarile, iar la tv am prins doar 2 posturi si acelea cu purici. Cu aceasta ocazie sambata seara am aflat de marele cutremur din Nepal, pe cand noi eram acolo, in mijlocul naturii.

Iar in ceea ce priveste conditiile de cazare, cu siguranta ca unii mai carcotasi ar fi vazut ca pe unele locuri faianta in baie sta sa cada, capacul la toaleta se misca si el, pe balcon s-ar fi putut sterge praful mai bine, etc.

Dar chiar si asa noi am stat in camera doar seara dupa o zi plina de activitati si fiindca eram obositi, am dormit instantaneu.

A doua zi de dimineata, fiindca aveam inclus in pret si micul dejun (10 ron/persoana) am mers la restaurant. Micul dejun se poate servi intre orele 8-12. Restaurantul este foarte spatios, sunt mai multe incaperi si poti sta atat afara unde este o terasa mare, cat si inauntru. Multe decoratiuni de tot felul, lumina difuza, un ambient placut. Am fost poftiti intr-un separeu si am primit o lista de meniuri din care am ales ceva fiecare. Deci micul dejun nu este tip bufet si ti-l alegi tu din lista, iar daca nu te incadrezi la pret trebuie platit suplimentar. Preturile la bucate nu mi s-au parut nici mari dar nici mici, depinde ce alegi. Meniurile sunt multe si variate, de tot felul. Dintre toate sigur gasesti ceva la pret convenabil.

Afara langa restaurant exista un loc de joaca pentru copii, am vazut balansoar, tobogan dar si curtea e draguta si poti sa te relaxezi in voie la aer curat.

In cele 2 zile cat am stat la Bálványos noi ne-am simtit bine, ne-am simtit respectati de catre localnici, gazdele sunt primitoare, la solicitarea noastra ne-au explicat detaliat pe unde se afla cateva obiective turistice pe care apoi, datorita lor, le-am si vizitat. De la ei am aflat si de existenta ursilor in zona, 15-16 exemplare, care sunt obisnuiti cu oamenii si chiar ajung vara si in curtea pensiunii, la rau. Sincera sa fiu acum, chiar nu doream o astfel de ,,intalnire’’, dar cu toate acestea aici la Bálványos am avut parte de emotii extreme cand, aflati in mijlocul padurii ne-am intalnit cu Mos Martin. Din fericire pentru noi (sau pentru el), nu ne-am bagat reciproc in seama, dar totusi spaima a fost una mare, mai ales pentru fiica mea, care l-a vazut trecand la pas lejer prin spatele meu. Si fiindca nu aveam curajul sa intorc capul spre el sa il ,,salut’’, am preferat sa ne indepartam cat mai repede posibil de acest localnic.

Gazdele chiar nu recomanda plimbatul prin padure decat in grupuri mai mari, tocmai din aceasta cauza. Acum dupa aceasta intamplare nu as mai avea curajul sa ma mai aventurez asa prin padure, eu si familia mea, prin locurile pe care le-am vizitat.

Curtea pensiunii este larga, spatioasa, are bancute si foisor unde poti sta, o masa pentru sah si chiar daca ar merita sa fie mai bine intretinuta, totusi gasesti loc de facut gratar, este si o fantana cu apa potabila, poti sta afara pe banca sa te relaxezi la aer curat. Pasarile cantatoare sunt oriunde in jurul tau, brazi, liniste, am intalnit acolo un aer de munte, curat, care chiar am simtit ca ne face foarte bine.

Si fiindca eram in secuime ne era dor de o paine cu adevarat de casa, asadar nu ratati ocazia de a manca ceva cu adevarat gustos, va recomand painea alba framantata cu cartofi si mai ales nu ratati sansa de a gusta din vestitul kurtos colac, vezi aici pe care l-am gasit in diverse variante, proaspat, cald, facut ca la mama lui.

Si fiindca am ajuns acolo ca sa exploram zona, dupa ce ne-am cazat, am mancat din traista ceva si am pornit la plimbare. Despre ce am vizitat am sa va povestesc in continuare.Iar cei care cauta o cazare curata, ieftina si buna, recomand cu drag pensiunea Carpati.

Vacante minunate sa aveti.

---

VIZUALIZĂRI: 2267 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI