Amintiri de primavara cu parfum de… … METEORA

TIPĂREȘTE

Pentru ca in sfarsit vad si eu soarele dupa multe zile cu vant, ploaie, vreme rece si urata, m-am gandit sa scriu un mini articol despre plimbarea la Meteora, pe care am facut-o de ceva timp, dar pe care nu pot sa o uit niciodata.

Acum ceva ani, cand eram singura, neavand un partener langa mine, se apropiau sarbatorile pascale si vroiam sa plec undeva sa ma detasez de lume. Asa ca, fiind iubitoare de Grecia, fiind si 1 mai si pastele totodata, am zis gata, plec in iubita mea Elada.

Zis si facut, am plecat cu autocarul din Bucuresti, gasind o oferta super avantajoasa la pret, exact ce aveam nevoie, directia a fost Paralia Katerini.

Odata ajunda acolo, stiam deja ca in fiecare zi o s afie cate o excursie, printre care si Meteora.

Pentru ca s-au scris multe articole deja pe aceasta tema, nu am sa mai intru in detalii despre istoria locului, nu vreau sa plictisesc pe nimeni.

Acesta va fi efectiv un articol scris pe baza a ceea ce am simtit eu ajungand acolo, o sa las si fotografiile sa vorbeasca in locul meu.

Meteora nu imi era deloc straina, mai ajunsesem acolo intr-o iarna, chiar cu zapada, cand am fost la un revelion in Atena, care automat includea si vizita Meteorei. Dar pentru ca iarna este anosta, primavara are un alt farmec.

Drumul pana acolo se stie deja ca este anevoios si cu multe serpentine, de altfel pana in ziua de astazi ma intreb cum oare reusesc atatea si atatea autocare sa isi gaseasca loc de parcare printre acele serpentine.

Senzatia mea a fost mereu, da doamne sa ajungem cu bine sa nu ne rasturnam cumva in prapastia asta.

Cum sa descriu eu oare Meteora? O minune a naturii si a istoriei as putea spune.

Cu toate acele serpentine, drumul strabatut pana acolo, prin valea Tesaliei, este intr-adevar spectaculos, la un moment dat fiind in autocar nu mai stiam pe care parte sa ma uit stanga sau dreapta. Priveam cu incantare acele stanci si eram fascinata de priveliste, incercand sa uit de serpentine... cuvant obsedant deja... dar ce sa fac daca am teama de asa ceva si uneori chiar ma simt rau... slava domnului de data aceasta am rezistat eroic.

Am uitat sa mentionez ca la poalele Meteorei se afla oraselul Kalambaka, un loc foarte dragut pe care l-am admirat doar in trecere, mi-a placut ca era plin de flori colorate. Mai apoi urcand spre Meteora se regaseste oraselul Kastraki, dragutel si el, sunt locuri de cazare atat aici cat si in Kalambaka si banuiesc ca preturile sunt rezonabile, nu m-a interesat acest aspect.

Ajunsa sus, in parcarea autocarului, ghida ne-a spus ca avem cam o ora la dispozitie sau poate chiar mai mult, sincer nu mai retin exact.

Pentru cei care doreau sa viziteze, erau doua manastiri de vizitat, ei mergeau cu ghida, ceilalti ramaneau in parcare la pozat, la souvenire, etc. pana cand se facea ora de plecare.

Am preferat sa admir peisajul fara sa merg sa vizitez manastirile, sa ma bucur eu de priveliste in liniste, sa fac cate fotografii doresc, sa ma plimb printre tarabele cu souvenire, sa ma bucur in felul meu de locul in care ma aflam.

Era o vreme frumoasa de inceput de mai, vreme perfecta de a te bucura ca esti in Grecia.

M-as intoarce oricand sa revad Meteora, poate si sa vizitez manastirile toate care sunt in programul de vizitare.

De ce? Pentru ca sunt locuri unice, sunt peisaje extraordinare, pentru ca nu te plictisesti sa pozezi stanga dreapta orice ti se infatiseaza privirii.

Am pozat, m-am bucurat de peisaj in liniste, am baut o cafeluta mica, am mancat un sandvis din rucsacul din dotare si am fost fericita ca Am Fost Acolo.

As recomanda oricui sa mearga macar o data in viata sa vada acel minunat loc desprins parca din povesti. Merita pe deplin credeti-ma.

Uiti si de serpentine, uiti de tine, ai o senzatie interioara de liniste si ramai cu niste amintiri de neuitat, respectiv fotografii.

Chiar daca nu am scris mult, o sa las fotografiile sa vorbeasca in locul meu, ele sunt cele mai frumoase amintiri pe care le avem din calatoriile noastre.

Doresc tuturor sa se bucure de acest minunat loc si in incheiere am sa spun Am Fost Acolo si M-as Intoarce Acolo oricand.

Nu pot decat sa imi doresc sa ajung acolo si impreuna cu sotul meu si cu baietelul nostru pentru a se bucura si ei de acel loc minunat.

Chiar daca nu a fost prima oara cand am ajuns acolo, cred ca oricand as mai ajunge, ar fi exact emotia de prima data.

Am uitat sa spun ca la plecarea de la Meteora se opreste la un atelier unde se fac icoane, grupul intreg d eturisti poate vedea live un nene care arata cum se picteaza icoanele pe sticla si daca cumperi ceva din magazinul lor drept souvenir, se face o tombola in autocar cu premii simbolice.

Si ia uite unde a fost norocul meu, la tombola din autocar am castigat un CD cu muzica instrumentala greceasca, asa de tare m-am bucurat atunci, ca un copil caruia ii dai o bombonica sau o ciocolatica.

PS rog webmaster sa ataseze articolului melodia aceasta.

https://www.youtube.com/watch?v=9JeDVA3Rozc

---

VIZUALIZĂRI: 2305 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI