Bulgaria - Frumusetea naturii alaturi de prieteni

TIPĂREȘTE

Discutiile despre ce urma sa facem duminica se creionau in jurul subiectului: Cap Kaliakra si o masa la restaurant. Ca sa fiu cinstita…. acum pot sa spun, nu eram foarte incantata si asta deoarece vazusem acel loc si doar pentru el nu mi se parea suficient, asta avand in vedere ca stiam ca pot fi vazute o multime de locuri frumoase in zona. Spun asta deoarece cu un an in urma cand faceam planul de Bulgaria in el era inclus si farul de la Sabla, si Bolata si stiam ca acestea sunt pana in Cap Kaliakra, insa pentru ca aveam cu noi 4 adolescenti nerabdatori sa ajunga i-am convins pentru acea zi doar pentru Cap Kaliakra, restul ramanand doar sub forma de plan.

In fine, dimineata dupa micul dejun s-au facut grupulete in functie de destinatia dorita iar eu si sotul ne-am lipit de @Teona si Dan (carora le multumesc frumos inca o data ca ne-au luat cu ei) si urma sa mai avem cativa insotitori (o sa va spun la vama cati am fost in grup).

Dupa ce am trecut vama ne-am oprit sa luam vigneta si sa facem planurile finale.

Aici ne-am intalnit si cu @crismis (citisem niste articole de-ale ei minunate si stiam ca ar fi un ghid bun) si @Carmen Ion. Dupa ce ne-am strans toti am format gasca care cuprindea 5 masini, 17 persoane (@crismis, @Carmen Ion, @Nicole33, @Zoazore, @maria55, @krisstinna, @papone, @Teona, si eu, precum si partenerii nostril) iar planul de vizita a cuprins ca si obiective: Farul de la Sabla, coasta Tyulenovo, rezervatia Bolata, Cap Kaliakra si apoi de decis restaurantul).

Ghid ne-a fost @crismis, asa ca putea sa o ia si pe la Istanbul ca sa ajunga la Sabla, noi am fi mers dupa ea ca altfel ar fi fost mai greu. Pe tot acest traseu ar fi fost locuri unde nu am fi nimerit singuri deoarece nu erau indicatoare.

Noi fiind cu @Teona, ea mai stia cate ceva si ne mai spunea pe drum.

In fine, acestea fiind zise am ajuns la primul obiectiv:

- Farul de la Sabla… si aici fac o mica paranteza, cum este mai corect Farul de la Sabla sau Farul din Sabla?

Ce are acest far atat de interesant de este un obiectiv cautat? nici macar nu poate fi vizitat fiind obiectiv militar, si totusi are o istorie, asa cum am citit si pe unul dintre panourile din zona. Este cel mai vechi far pe coasta bulgara a Marii Negre, dat in functiune in iulie 1857 si care a fost deteriorat in 31 martie 1901 de un cutremur cu magnitudinea de 7.2 grade pe scara Richter, fiind refacut ulterior. Alte date tehnice le puteti vedea in poza pe care am facut-o acestui far.

Cand vorbim de faruri, mie cel putin imi aduce aminte de cartile lui Jules Verne, si de importanta unui far in a semnaliza pamantul calatorilor pe mare.

Despre acest far care se afla in punctul cel mai estic al Bulgariei se spunea ca ar fi la jumatatea distantei intre Sulina si Istanbul si asta era un reper important.

Am mers si spre mare si am putut vedea un pod care ducea spre o platforma (podul se vedea ca este refacut, nu era unul nou) si tot in zona se pare ca s-au mai gasit ceva vestigii, sau cel putin asa parea. Am mai gasit niste panouri scoase din uz si care erau trantite prin zona si tot in aceasta zona mai sunt niste exponate mai noi insa de data aceasta panoul care prezenta informatii era doar in bulgara, asa ca m-am suparat pe ele si le-am ignorat.

Nu am putut ignora insa la malul marii prezenta barcilor de pescari care le asigura traiul zilnic. Acestea fiind zise, vazut, placut, fotografiat, plecat mai departe spre:

- Tyulenevo, despre care stiam infim de putin si mai degraba citisem cate ceva mai degraba poetic. Acum dupa ce am vazut, chiar este poezie, atat de frumos incat sigur eu nu voi reusi sa prezint in vorbe, insa pentru mine vor vorbi pozele. Ca sa ajungi acolo treci pe langa niste campuri golase (normal, cel mai bine este sa o iei tot pe drumurile de coasta pentru a vedea natura in toata frumusetea ei), iar masina o lasi practic intr-o astfel de zona, dat fiind existenta unui hotel cu restaurant (Delfin) cu vedere la mare si de asemenea prezenta turistilor veniti pur si simplu sa vada aceste frumuseti.

Terasa restaurantului are vedere spre mare si spre un mic golfulet unde se vad trase la mal barci, de fapt urcate chiar pe mal cu ajutorul unor sine si care ajuta (normal) si la tragerea lor inapoi in mare. Mergem mai departe si incepem sa descoperim zona de coasta, un tarm stancos pe care trebuie sa fii atent cand pasesti dar de unde marea se vede in toata frumusetea ei.

La un moment dat insa provelistea care se deschide in fata ochilor este una de vis, o stanca in mare, apoi un pod natural din piatra, apa in cele mai diverse culori, minunat. Dupa ce ne-am umplut inimile de un asemnea spectacol si am facut o multime de poze ne-am intors la masini, nu inainte de a face o scurta oprire la restaurantul Delfin pentru diverse necesitati, putand admira de altfel acest minunat loc. Putin mai jos de terasa chiar este amenajata o alta terasa ca o plaja, cu sezlonguri si nisip. Despre urmatorul loc @crismis spunea ca ai senzatia ca esti in Grecia. Eu acolo inca nu am ajuns asa incat nu am putut decat sa-mi imaginez ca va fi minunat. Ne-am continuat drumul si am ajuns alstfel la:

- Bolata, pe un drum destul de ingust incat daca se intalneau doua masini sa fie nevoie de retragere in décor. Si am ajuns si aici la destinatie (nu am fi gasit locul deoarece nu exista indicator, dar este aproape de Cap Kaliakra, un drum la stanga. Daca l-ati depasit ati ajuns la Cap Kaliakra asa ca o sa va intoarceti si atunci veti nimeri.

Dupa ce am parcurs un drum sinuos si pe alocuri usor deteriorat, un golf frumos s-a deschis in fata noastra si am stiut ca am ajuns la destinatie. Bolata asa cum aveam sa citim pe un panou este rezervatie naturala aici gasindu-se specii de plante si animale ocrotite. Aici fiind un golf usor inchis apa este mai calda -- cat de calda ne poate spune @Antheus ca el a incercat marea cu degetul… picioarele :)

Un loc retras, placut pentru a te relaxa si unde am gasit chiar doua rolote (chiar daca spatiul nu este amenajat pentru asa ceva).

Aici stancile sunt rosii contrastand puternic cu albastrul apei si verdele de primavara al pomilor.

In aceasta zona se gaseste si Statiunea de Cercetare Marina infiintata de Grigore Antipa si unde se poate ajunge cu masina dintr-un drum desprins din cel catre Bolata dar si din Golful Bolata, asa cum ne-a indicat @crismis, urcand pe niste scari prin spatele panourilor. Acolo insa se pare ca nu te asteapta decat un paznic inarmat, locul este parasit. Am parasit si noi acest loc minunat si ne-am continuat drumul spre Cap Kaliakra pana la care mai este foarte putin de mers

- Cap Kaliakra, taxa 3 leva de persoana si primesti si bon :). Aglomerat si cred ca mai mult de jumatate din masini aveau numar de Romania. De la ultima noastra vizita pe acolo peisajul nu s-a schimbat, stancile sunt la fel de frumoase, doar ca florile erau cele de primavara. Foarte mare aglomeratie la restaurant aici si la fel, cred ca mai mult de jumatate dintre cei prezenti acolo cred ca erau romani.

Normal ca in acel punct de unde doar marea se mai vede am facut iarasi poze. Nu am sa mai insist mult asupra acestui loc deoarece am povestit ceva mai mult aici

Si cum intre timp se facuse tarziu am decis sa mergem sa mancam la o terasa pe malul marii, asa incat plini de speranta am ajuns acolo in Kavarna la restaurantul Bargarka. Terasa foarte frumoasa, mai ales ca avea vedere spre mare insa aglomerata. Nu ne-au refuzat, s-au ridicat cateva persoane de la o masa (erau de-ai lor) si s-au mai adus scaune si s-au mai pus mese. Nu mai conta nici ca ne bate soarele in cap, conta ca murim de foame. Aici am facut mare haz unii de altii in speranta unui dejun copios. Insa spusele vecinilor de masa ne-au dezamagit (timp mare de asteptare) astfel incat am decis sa plecam (13 dintre noi, 4 au ramas). Nu cred ca ati fi vrut sa ne vedeti atunci, infometati, dar niste banali biscuitei prajiti si o feliuta din checul facut de @diana2015, precum si o gura de apa luata din drum de la un izvor ne-au mai amagit putin. Acestea fiind zise, decizia a mers pe:

- Rata salbatica. Aici pot spune ca mi s-a indeplinit o dorinta, am citit acum un an acest articol scris de @crismis si inca de atunci mi-am propus sa ajung in acest loc si cum vara trecuta nu a mai incaput in planurile noastre, acum a fost perfect. Este usor de ajuns acolo deoarece locul este bine semnalizat, si chiar daca drumul nu este asfalt ca in palma, era destul de bun si fara gropi.

Am ajuns acolo si am constatat ca sunt locuri suficiente, deci e rost de mancare. Inaintea nostra ajunsesera @Maria55, @krisstinna, @papone si apoi eu si @Teona. Pana sa vina ospatarul am studiat locul si am facut poze si ne-am pus pe asteptat. Intr-un final a venit ospatarul, un nene cam la vreo 65 de ani si obosit deja de munca. Le-a luat comanda si am asteptat si noi mai departe plini de speranta. Dar speranta noastra mai avea putin si dadea coltul, ospatarul mai ducea o farfurie afara sau un pahar, mai tragea o pipa in interior, si uite asa noi simteam ca ne pierdem rabdarea. Pana la urma eu si Dan am mers inauntru si am insistat sa fim serviti macar cu bautura asa foame ne era :). Berea am luat-o eu iar o fatuca paharele si cand am ajuns la masa am rugat-o sa ne ia si comanda si se pare ca am fost inspirati.

Acum sa va spunem si ce am comandat. Stiti cum e cand ti-e foame, ai impresia ca stomacul ti s-a dilatat. La masa noastra (eram 4) s-au comandat urmatoarele: midii pane, turta cu branza si turta cu cascaval, saci cu carne de porc si carnati (delicioasa), cartofii bucatarului (2 portii), bucati de pui pane (2 portii), o salata de varza.

Primul fel care a venit au fost icrele cerute de vecini :), normal ca la foamea noastra ne-am infiintat si noi acolo, apoi au venit midiile pane, a fost randul nostru sa ne servim vecinii, apoi felurile comandate de noi au inceput sa vina mai repede (au venit turtele) si apoi celelalte. La vecini ospatarul se misca mai greu. S-a miscat insa mult mai repede la nota de plata, a adunat si jumatate din comanda noastra :). @Teona il cunostea si mi-a spus de la inceput ca are obiceiul asta. El insa nu stia cu cine se pune, cand au luat nota la puricat l-au desfiintat pe ospatar.

Intre timp a aparut si @Clau70 cu gasca lui, ei insa pentru ca mancasera erau ceva mai decenti, iar aici au luat doar desert, noi spuneai ca suntem niste zurlii scapati de undeva.

Acum eram deja foarte bine, omorai purecii pe burtile noastre dar hai sa o luam spre casa deoarece ne astepta cina :). In vama am zabovit putin dupa care plini de speranta am plecat mai departe, plini de elan, decedat insa din cauza de aglomeratie in Vama Veche.

Se circula atat de greu incat incepusem sa glumim ca o sa ajungem a doua zi la micul dejun.

Totusi dupa ce am trecut de acel punct s-a circulat bine si am ajuns cu bine la Pensiunea Pongal unde ne astepta cina. Cina avea sa ne fie prilej de incantare si de neputinta. Aperitivul era o minunata salata de fructe de mare, pe care am dres-o bine cu lamiae sa o mananc, dar partea doua a aperitivului nu a mai putut aluneca deloc, insa sotul meu s-a gandit la soacra lui (cred ca voia sa se puna bine) si i-a propus ospataritei sa ne puna la pachet saramura de peste.

In rest doar niste tuica/ palinca oferita cu mare drag de Dan (@Dan&Ema) si niste vin rosu oferit de sotul lui @crismis a mai alunecat.

Sper ca aceste 3 articole ale mele despre ceea ce a insemnat un weekend cu prietenii sa va arate inca o data (desi nu cred ca mai era nevoie) ce inseamna sa fii alaturi de prieteni. Oameni calzi, glumeti, buni de pus la rana si toti cu acelasi mare drag de calatorii dar si de intalniri cu prietenii.

AmFostAcolo si mai vreau.

---

VIZUALIZĂRI: 3240 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI