Theologos intre vechi si nou

TIPĂREȘTE

O plimbare la pas prin fosta capitala a insulei poate sa iti incarce bateriile intr-un mod neasteptat si pentru multa vreme.

Am ales pentru aceasta dimineata unei zile de duminica in care pe litoral se anuntau peste 40 de grade.

Din Potos se ajunge foarte usor, cu autobuzul local, in circa 10 minute si cu doar 1, 4 euro de persoana pe sens.

Noi l-am ratat pe cel de la ora 9. 35 si am luat un taxi (14 euro) care ne-a lasat in centrul satului, exact unde opreste autobuzul.

Am fotografiat la propriu harta aflata pe un panou si am incercat sa identificam obiectivele ce puteau fi atinse per pedes: Muzeul Folcloric, Mitocul Arhanghelul Mihail, Biserica Sf. Prascheva, Konaki, Centrul institutional comunitar, Biserica Sf. Dimitrie si Podul de Piatra.

Pe drum, am primit un fluturas al carui continut am sa-l reproduc cat mai pe scurt intrucat contine foarte multe date istorice:

”Una dintre primele atestari documentare despre Theologos dateaza din 1287 cand in hrisovul imparatului bizantin Andronikos al II-lea Paleologul s-a mentionat ca Manastirea Filotheou de pe Muntele Athos avea aici un mitoc ce purta numele teologului si evanghelistului Ioan. Al doilea document a fost scris in 1384, in acelasi an cu testamentul conducatorului din din Hristoupoli (Kavala). La acea vreme, satul era doar o comunitate de monahi ce foloseau apa si vegetatia abundenta din zona.

In 1902 populatia se revolta impotriva egiptenilor care le luasera toate drepturile si privilegiile si trec din nou sub autoritatea Inaltei Porti, situatie care dureaza pana in 1912 cand insula este eliberata si redata Greciei. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Theologos a fost temporar ocupat de bulgari. ”

Pe firul povestii ajungem la

Muzeul Folcloric se afla in fosta casa a lui Metaxas Hatzigiorgis. Situata pe doua nivele, la parter, in prima camera ne intampina doua manechine (o fata si un baiat) imbracate in costume traditionale care parca ne invita sa admiram dantelele si macrameurile care imbraca incaperea. Alaturi, gasim atelierul de lucru al femeilor cu razboiul de tesut, depanatorul de lana, furca, fusul si cosurile pentru lucrul de mana.

Afara, in curtea din spate, sunt uneltele agrigole si gospodaresti: teascul de vin, presa de ulei, centrifuga pentru miere, putineiul de unt si chiar „stramosul” masinii de spalat, valtoarea actionata de forta apei, precum si cazmale, furci, cuie si caiele.

La etaj e camera de dormit cu patul, dulapul de haine, paturi si albituri, politele cu vase, masa cu scaune si cuptorul. Tot la etaj e camera de primire cu masuta de cafea si chiseaua de dulceata, doua lavite mari pentru odihna musafirilor si semineul deasupra caruia troneaza flinta stapanului.

Intrarea costa 3 euro/pers in schimbul carora primesti un breloc cu imagini din sat.

Mitocul Sf. Arhanghel Mihail a fost locul de pelerinaj si inchinaciune al satenilor, obicei ce se pastreaza si astazi. Aici gasim unul din cuiele folosite la crucificarea lui Hristos si o iconita a Sf. Arhanghel Mihail.

Biserica Sf. Parascheva a fost construita in anul 1842 si a fost biserica parohiala. In 1880, satul numara 2200 de suflete, mai multi decat orice alta localitate din insula, iar biserica a fost ridicata pentru a-si primi enoriasii.

Konaki, o cladire impozanta cu doua etaje si ferestre boltite care a servit drept cladire guvernamentala in timpul ocupatiei turcesti si bulgaresti. A ars intr-un incendiu si nu s-a mai salvat decat zidul exterior din piatra.

Centrul institutional comunitar a fost construit in 1884 si a functionat ca scoala de fete si gradinita. Mai tarziu a fost renovata, iar astazi aici functioneaza autoritatile locale, spitalul si posta.

Presa de ulei

In Theologos exista doua categorii de mori: moara de faina si moara de ulei, actionate de forta apei aduse prin apeducte. Au mai existat si trei mori care extrageau ceara de albine pentru confectionarea lumanarilor.

Si dupa o plimbare lunga ce a depasit ora amiezii ne retragem la umbra unei taverne. Alegem taverna Kleoniki care ne ne ispiteste de la intrare cu miel si ied la rotisor. Ne asezam pe terasa si admiram acoperisurile de ardezie ale caselor in asteptarea bucatelor.

Ni se aduce o portie de ied la rotisor pe care o impartim (pentru ca are 450 grame) si multa apa. Primim bonus un desert, halva de griş. Dupa ce platim nota de doar 15 euro, ne retragem incet spre casa nu inainte sa luam ca suvenir un borcan de miere de pin.

---

VIZUALIZĂRI: 4544 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI