Ansamblul 'Biserica Evanghelică Fortificată' Sebeş

TIPĂREȘTE

Adresa poştală : Sebeş, P-ţa Primăriei, nr. 5;

Adresa web oficială : ekmb.ro/ro;

Coordonatele GPS : N45.957329 x E23.568423;

Program de vizită : Lunea : închis; Marţi - Sâmbătă : 10.00 - 13.00 şi 15.00 - 17.00; duminica 15.00 - 17.00.

În iulie 2015, fiind în concediu la Alba Iulia, în vizită la părinţi (cred că v-am mai spus că am crescut mult şi bine, într-un sat de lângă "Cealaltă Capitală"), am dedicat o zi unei vizite în Sebeş, unul din importantele municipii ale judeţului Alba, un oraş încărcat (şi) de istorie.

Hotărârea mea s-a bazat mai ales pe faptul că, pe saitul nostru sunt foarte puţine informaţii de acolo şi, odată cu deschiderea (şi mai apoi închiderea temporară a unei porţiuni) autostrăzii Sibiu - Deva, tot mai puţină lume se abate prin acest oraş, astfel că, pe termen lung, turistic vorbind, oraşul are de suferit.

Astfel, atunci am văzut Casa memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, despre care v-am povestit aici, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș (despre care am să vă scriu în zilele ce vor urma) şi Ansamblul "Biserica Evanghelică Fortificată" (subiectul acestui review și totodată cel mai vizitat obiectiv turistic din Sebeș).

Cei ce călătoresc pe relaţia Sibiu - Deva şi nu urcă pe autostradă, ci urmează vechiul E81, odată ajunşi în centru Sebeşului, după ce trec de Parcul Primăriei, vor observa indicatorul rutier (vezi P20), care-i îndrumă spre micuţa parcare a ansamblului (încap maxim 3-4 maşini acolo (eu am parcat pe partea cealaltă, lângă primărie, pe str. Mihai Viteazul, unde sunt suficiente locuri de parcare.

Oricum, odată ajunşi în parcare, se dezvăluie în faţa ochilor ansamblul acestei biserici fortificate, format din Biserica Evanghelică, Capela Sfântului Iacob şi Casa Parohială, totul închis pe vremuri într-o fortificaţie solidă, reprezentată dintr-un zid serios din piatră, prevăzut pe vremuri chiar şi cu metereze pentru apărare, care azi se mai păstrează doar pe două laturi ale ansamblului.

1. Casa Parohială. Imediat cum intri în curtea acestui ansamblu, în stânga este amplasat acest obiectiv, nevizitabil, în care locuieşte familia tânărului preot paroh al bisericii. În casă, există totuşi o cameră de oaspeţi, pentru închiriat, formată dintr-o cameră şi o bucătărie, la o sumă modică de 20 euro/persoană. Nu cunosc mai multe detalii despre această închiriere, dar cred că, telefonic, la nr. de la rubrica contact de pe saitul prezentat mai sus, se pot obţine mai multe detalii.

2. Capela Sfântului Iacob. Ridicata la nordul actualei biserici evanghelice şi vizibilă mai bine de pe strada 24 Ianuarie (vezi şi P02), capela se înscrie în categoria celor mai bine pastrate monumente medievale din Sebes. Se spune că, capela este construită prin 1420, în stil gotic. Capela adăposteşte osemintele mai multor conducători ai bisericii, este prevăzută cu cinci ferestre, construită din zidărie de piatră şi are 8 contraforturi. Din spusele persoanei care m-a însoţit în timpul petrecut acolo (din partea gazdelor :))), interiorul capelei (nevizitabile) se compune din trei nave.

De asemenea, această capelă are şi rol de sacristie (adică loc în care se păstrează obiectele de cult şi veşmintele preoţeşti ale prelaţilor bisericii).

3. Biserica Evanghelică. Odată intrat în curtea ansamblului nu am putut să nu remarc grandoarea bisericii şi forma ciudată a acesteia. Pare... făurită din trei părţi distincte (vezi de ex. P02 şi P05), unite cumva, într-un tot unitar...

Am fost imediat preluat de o d-nă (ieşită din casa parohială), care pentru o taxă de 6 lei (am primit bilet), mi-a deschis biserica şi a rămas la interior pe tot timpul vizitei mele.

Inainte de a intra totuşi la interior, am citit şi fotografiat un panou informativ, din care vă redau mai jos, câteva detalii despre biserică :

Bazele Bisericii din Sebeş, au fost puse în secolul al XII-lea de către coloniştii saşi, truda lor fiind însă zădărnicită de Marea Invazie Mongolă din 1241 - 1242, care a dus la distrugerea bazilicii romanice cu 3 nave. Ulterior, biserica este refăcută în stilul gotic specific cistercienilor, cu înălţarea navei principale şi înlocuirea apsei corului cu o închidere poligonală. Din această perioadă se păstrează încă portalul sacristiei. Edificiul a fost mai apoi fortificat şi prevăzut cu un zid de incintă. Turnul de apărare din colţul de sud-est a inclus şi vechea capelă Sfântul Iacob. În nordul corului a fost construită în 1420 actuala capelă închinată aceluiaşi sfânt. În a doua jumătate a sec. al XIV-lea, perioadă deosebit de înfloritoare din punct de vedere al economiei, a fost ridicat un cor impresionant. În mijlocul sec. al XV-lea, Sebeşul a ajuns sub ocupaţie otomană, aceasta durând aproape 40 de ani. În secolele ce au urmat, a scăzut importanţa agriculturii, localitatea devenind un centru al meşteşugarilor ce au contribuit cu hărnicie la extinderea clădirii bisericii. Însă, Primul Război Mondial a pus capăt prosperităţii, clopotele au fost confiscate, topite şi transformate în muniţie, putând fi înlocuite abia în anul 1925.

Cu alte cuvinte, preluate dintr-o broşură, primită gratuit odată cu biletul, aflăm că biserica a avut mai multe faze de construcţie, prima fiind înălţată partea centrală (nava), după care atunci când au fost bani, s-a mai construit corul (unul dintre cele mai mari din Transilvania - înalt de 23 m., având stâlpii din interior de 11 m.), iar mai apoi, în a treia fază a fost construit altarul (cu o dimensiune de 13 m. înălţime şi 6 m. lăţime), de unde şi delimitarea clară a celor trei părţi ale bisericii, observabile din exterior cu ochiul liber, aşa cum am arătat mai sus.

Odată intrat, mai apoi în biserica construită în stil gotic târziu şi romanic, am fost impresionat de lăcaşul construit integral din piatra, în care ai senzaţia acută de masivitate şi trăinicie, senzaţie conferită mai ales de înălţimea de aproape 11 metri, dar şi de grosimea coloanelor şi de altarul poliptic (altar compus din mai multe panouri), foarte fain.

Pe stâlpii de octogonali, din interior, pe care se sprijină nervurile cheilor de boltă gotice, sunt prezente sculpturi cu diverse motive florale şi personaje mitologice sau biblice.

Oricum, păşind pe lespezile din piatră masivă, din care este construită podeaua, m-am îndreptat spre altar, observând (încă o dată), că în bisericile altor culte nu există opulenţa din bisericile ortodoxe (cele mai noi, mai ales), deoarece şi în această biserică, în afara măreţiei construcţei ca atare, nimic nu sare în ochi, pereţii find destul de goi, din loc în loc fiind totuşi expuse obiecte de cult - texte biblice, etc. (vezi P16).

Ajuns lângă altar (în care nu se poate intra), am admirat sculptura reprezentând-o pe Maica Domnului (P 14), o replică a originalului (originalul, despre care se spunea că era făcătoare de minuni a fost distrusă de localnici pentru a nu fi cedată unui fost principe al Transilvaniei).

După, mi-am îndreptat privirea spre orga bisericii din altar (P18), orgă perfect funcțională, de tip romanic, executată în 1893, de frații Reiger şi spre un pian cu coadă lungă (negru), executat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea - după cum îmi spunea ghida (dacă pot să o numesc aşa).

M-am îndreptat mai apoi spre ce-a de-a treia parte a bisericii, spre cor, unde am remarcat o alta orga (P19), construită de Johannes Hahn din comuna Rosch, care am înţeles că urmează a fi restaurată, azi nefiind funcţională.

Înainte de a ieşi din biserică, ghida mi-a mai spus aşa... cu o mândrie locală că, Biserica Neagră din Braşov ar fi fost construită, după modelul acestei biserici... aşa o fi, ce să mai zic eu...

La plecare, am avut curiozitatea de a o întreba pe ghida mea, dacă în biserică se mai fac slujbe şi cam câţi enoriaşi participă la acestea.

Răspunsul ei a fost unul dezolant. La slujbele ce se săvârşesc în fiecare duminică, se adună 20-25 enoriaşi, mai ales vârstnici, ceea ce mă face să cred că populaţia de saşi din Sebeş se miceşte pe zi ce trece şi chiar că-i păcat.

Oamenii aia, cu hărnicia lor, au construit o minune arhitecturală, pe care v-am prezentat-o şi eu vouă...

În concluzie, AmFostAcolo şi vă recomand şi vouă să nu ocoliţi (măcar o dată) Sebeşul pe autostradă, s-o luaţi pe E81 şi să vizitaţi acest oraş din judeţul Alba.

---

VIZUALIZĂRI: 3202 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI