Satul Kastro

TIPĂREȘTE

In satul Kastro se ajunge relativ usor, plecand din Limenaria si parcurgind cei 12 km de drum neasfaltat care incep din satul Kalivia, acolo unde drumul asfaltat coteste la stinga catre Maries.

La drumul spre Kastro se lucreaza intens si cred ca am fost norocosi pentru ca ne-am dus intr-o zi de duminica cind toate utilajele grele ce modernizeaza acest drum erau oprite. In proportie de 70% drumul este foarte lat, bine nivelat si pietruit. Lucrarile nu au ajuns inca in ultima portiune de circa 3-4 km spre sat, unde drumul este cel vechi si ca urmare mai prost.

Nu exista pante mari (satul este la o altitudine de 480 m) sau denivelari semnificative, deci cred ca poate fi parcurs de orice autoturism care are o garda de minim 15 cm.

Nu as putea spune ca este un drum foarte spectaculos, mai mult de jumatate din drum trecind prin livezi de maslini. In momentul in care se ajunge pe platou in virful dealului, vegetatie se schimba si maslinii lasa loc unor arbusti si tufe din neamul coniferelor.

Satul Kastro ca si Santorini (daca putem face aceasta comparatie) este in realitate un fake turistic. Aceasta localitate a fost abandonata din secolul XIX, ea fiind reconstruita in ultimii ani intr-un stil care se vrea cit mai aproape de original. Casele fiind din piatra, chiar daca au fost abandonate nu s-au naruit in totalitate, deci reconstructia lor a fost relativ usoara.

La ora actuala in satul respectiv nu locuieste nimeni in mod permanent. Persoanele pe care le veti intilni urca acolo dimineata si coboara seara in Limenaria acolo unde locuiesc de fapt. Ei vin in Kastro ca la servici, deschizind cele 2-3 taverne si asteptind sa pice pe acolo cite un turist. Afacerile nu par sa mearga foarte bine pentru ca in Kastro ajung de regula numai turistii care au platit o excursie de tip safari.

In acea zi de duminica dupa-masa, noi am fost singurii turisti din Kastro.

Casele din Kastro sunt aproape toate renovate, dar cu toate acestea satul nu scapa de atmosfera de sat-fantoma poate din cauza faptului ca este lipsit de viata. Este posibil ca in vreo doi ani (daca vor fi suficiente fonduri europene) drumul sa se asfalteze si atunci numarul de turisti care vor vizita Kastro va creste considerabil, existind sanse sa apara un nou Theologos.

Am mers la taverna care se afla linga biserica veche de 600 de ani si care poate fi vizitata. Patronul tavernei lipite de biserica este si ghid, vorbind foarte bine atit engleza cit si germana.

Biserica este interesanta pentru amestecul de practici religioase care au lasat urme acolo, parind o combinatie de greco-catolicism cu influente orientale. Astfel in rindul acestor ciudatenii intra micul amvon de pe un stilp al bisericii pe care se urca pe o mica scara in spirala si unde in anii de inceput ai bisericii se urca preotul ca sa rosteasca slujba asa cum este la catolici.

Femeile nu aveau voie sa stea linga barbati si trebuiau sa urce la un balcon inchis cu zabrele de lemn de unde puteau asista la slujba. Altarul si catapeteasma au aparut ulterior, cu numai 200 de ani in urma.

In biserica nu este voie sa se fotografieze.

Taverna este in fosta scoala a satului si este foarte rustica.

Daca te opresti sa comanzi ceva (noi am luat frappe-uri) patronul (un munte de om cu o mustata impozanta) va veni cu un set de jocuri de tip casse-tete pe care ti le va da sa le rezolvi. Evident ca daca nu sti trucurile respective de demontare a pieselor nu vei avea sanse sa gasesti rezolvarea intr-un timp util. Acest model de marketing l-am mai intilnit in Creta tot la o taverna izolata aflata prin muntii cretani.

Sincer nu am avut curajul sa si mincam la taverna respectiva pentru ca bucataria nu arata foarte bine din punct de vedere al normelor igienice, fiind in total acord cu atmosfera generala a satului. Frappe-urile au fost insa foarte bune.

Drumul de intoarcere trebuie sa fie acelasi. Exista si alte variante dar acestea sunt foarte accidentate si necesita masini 4x4 cu garda de sol adecvata.

Ca o concluzie finala, cred ca acest sat este mult mai reprezentativ din punct de vedere arhitectural decit Theologos, daca ne referim la istoria Thassos-ului si la faptul ca aceste asezari aflate pe dealuri erau refugiile localnicilor in epoca in care Thassosul era bintuit de piratii turci si ca urmare asezarile de pe tarm erau pradate in mod regulat. Incepind cu secolul XVIII cind pirateria s-a mutat in alte zone ale mediteranei, utilitatea acestor localitati de munte a scazut si populatia le-a abandonat, formind asezarile actuale de pe malul marii.

---

VIZUALIZĂRI: 3690 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI