Istoria județului într-o singură clădire – Muzeul „Teohari Antonescu”

TIPĂREȘTE

Plimbarea prin orașul Giurgiu (vezi impresii) nu se putea încheia fără o scurtă vizită la principala instituție muzeală a județului: Muzeul „Teohari Antonescu” .

Instituția culturală, cu o istorie de aproape un secol, a apărut în perioada interbelică, dar rădăcinile sale coboară mult mai adânc, fiind strâns legată de preocupările muzeistice cultivate în școlile orașului încă din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Muzeul poartă numele arheologului și profesorului universitar Teohari Antonescu, născut la Giurgiu în 1866 (muzeulgiurgiu.ro/teohari-antonescu).

Programul cu publicul se desfășoară de marți până duminică între orele 09.00-17.00, prețul unui bilet fiind de 10 lei/adult; există și reduceri pentru anumite categorii de vizitatori, dar și o taxă foto amatori de 15 lei.

Muzeul este găzduit de frumosul palat ce a aparținut fostei Prefecturi de Vlașca, construcție datând din secolul al XIX-lea, îmbunătățită în stil franțuzesc „Second Empire” la începutul anilor 1900. Clădirea se află vis-a-vis de Parcul Alei, grădină publică amenajată după 1831, în perioada modernizării orașului.

Vizita în muzeu

După achiziționarea biletului, îmi încep vizita în sălile expoziționale de la parter. Secțiunea de arheologie ilustrează, prin obiectele expuse, toate epocile istorice, de la paleolitic până la perioada medievală. Expoziția, reorganizată la începutul anilor 2000, se află la granița dintre vechi și modern în ceea ce privește modul de expunere. Totuși, prezentarea este destul de aerisită, iar textele explicative sunt disponibile și în limba engleză.

Mi-a plăcut ceramica antropomorfă, din epoca de final a neoliticului, descoperită în stațiunea arheologică de la Sultana-Malu Roșu (cultura Gumelnița), ceramica dacică de la Zimnicea, dar și piesele metalice din epoca metalelor și medievală timpurie. Am apreciat prezența reconstituirilor: vatră de foc din paleolitic, cuptor de ars ceramica, așezarea de epoca bronzului de la Mogoșești, mormânt de incinerație și înhumație.

Urmez traseul de vizitare din sală în sală, oarecum circular, abordând secțiunea de istorie locală, principalelor momente din zona Giurgiu și împrejurimi, de la epoca medievală până la Marea Unire din 1918. Începând cu această zonă expozițională vitrinele devin tot mai aglomerate cu obiecte istorice, tipărituri, hărți și fotografii.

Încep vizionarea cu sala dedicată înființării orașului și evoluției cetății Giurgiu (epoca lui Mircea cel Bătrân), apoi continui cu cele care evocă epoca lui Mihai Viteazul și lupta de la Giurgiu (1595), apoi piese din timpul ocupației otomane. Prin Pacea de la Adrianopol (1829), Giurgiu a fost restituit Țării Românești, după mai bine de patru secole de stăpânire otomană.

Urmează, ilustrate cronologic, evenimentele de la 1848, prima cursă feroviară între București și Giurgiu (cursa inaugurală a fost efectuată de principele Carol I la 7 septembrie1869), războiul de independență din 1877-1878 și Primul Război Mondial. Sunt expuse arme și efecte militare, tablouri și piese de mobilier din epocă (este reprodus un interior urban), extrase din ziarele vremii.

Ultimele săli vizitate găzduiau expoziții temporare: una de obiecte populare de podoabă (paftale, brâuri, șiraguri) și câteva costume tradiționale, alta cu sculpturi în lemn ale artistului Liviu Brezeanu (reușite modelări ale lemnului!).

În concluzie, a fost o vizită interesantă într-un muzeu regional aflat la granița dintre trecut și viitor, cu numeroase exponate de valoare și un mod de expunere care îmbină elemente tradiționale și moderne.

Sunt încă de actualitate rândurile de mai jos, publicate cu peste 30 de ani în urmă: Deși confruntat cu greutăți materiale, cu multitudinea activităților (expoziții, șantiere arheologice, restaurarea și conservarea patrimoniului, protejarea monumentelor, manifestări culturale, publicații etc.) și cu puținătatea personalului de specialitate, Muzeul județean Giurgiu continuă să reprezintă cu cinste numele orașului în confruntările de idei de pe plan național (Cuvântul Liber, noiembrie 1992).

Și închei cu vorbele unui director dedicat al muzeului, prof. Emil Păunescu, cuvinte scrise la începutul anului 1994, când a preluat directoratul Muzeului Județean Giurgiu: …. patrimoniul muzeului giurgiuvean reprezintă principalul motiv de mândrie culturală, pentru cetățenii orașului și județului, căci există multe argumente pentru afirmația „se nasc și în Vlașca oameni” (Vlașca, ianuarie 1994).

Alegeri inspirate!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 49 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI