Cum a fost construită Columna lui Traian?

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

@webmasterX: Multumesc mult

@Michi: Copia noastră e a treia, din punct de vedere cronologic. Ne-au luat-o înainte englezii... ba nu, italienii... ăăă, de fapt, francezii

Mă mândresc cu faptul că le-am văzut pe toate trei: Londra, Roma, București.

Povestea e așa (text generat cu AI, că nu am răbdare să scriu; am purtat o conversație mai lungă și am făcut un rezumat):

1. Machetul din ipsos al Columnei lui Traian este una dintre cele mai spectaculoase și masive piese din cadrul Victoria and Albert Museum (V&A) din Londra. Deoarece monumentul original are o înălțime de aproximativ 35 de metri, copia a fost împărțită în două secțiuni verticale pentru a putea încăpea în galeriile muzeului.

Mulajele originale au fost realizate între 1861 și 1862 la ordinul Împăratului Napoleon al III-lea, care dorea o copie a columnei pentru Paris.

În 1864, muzeul din South Kensington (devenit ulterior V&A) a le-a cumpărat, plătind suma de £2.498. Copia gigantică a fost asamblată în jurul a două coșuri interioare din cărămidă și a fost prezentată publicului în 1873, odată cu deschiderea celebrelor Cast Courts. Dimensiunile sălii au fost proiectate special pentru a putea găzdui această piesă monumentală.

Expusă în interior, ferită de ploile acide și poluarea atmosferică din Roma, copia de la Londra s-a conservat mult mai bine decât originalul din marmură. Multe detalii ale scenelor de război dintre romani și daci sunt astăzi mai clare pe mulajul din ipsos decât pe columna reală.

Spre deosebire de monumentul din Forumul lui Traian, unde scenele superioare sunt greu de observat de la sol, împărțirea în două secțiuni le permite vizitatorilor și istoricilor să studieze de aproape basoreliefurile detaliate.

2. O a doua copie se află la Roma, la Museo della Civiltà Romana (Muzeul Civilizației Romane), situat în cartierul EUR din sudul Romei.

Spre deosebire de cea de la Londra (care este verticală și tăiată în două piese masive), copia din Roma este expusă într-un mod extrem de util pentru studiu: desfășurată la nivelul ochilor, toate cele 125 de mulaje din ipsos fiind așezate orizontal, unul după altul, de-a lungul pereților unei galerii lungi (Sala LI). Benzile sculptate înșiruite măsoară în jur de 200 de metri lungime. Vizitatorii se pot plimba pe lângă ele pentru a urmări cronologic povestea războaielor daco-romane ca pe o uriașă bandă desenată antică.

Acest set provine tot din formele comandate de împăratul Napoleon al III-lea în 1861. Copia din Roma a fost realizată pentru Papa Pius al IX-lea, iar ulterior Papa Pius al XII-lea a donat-o acestui muzeu.

3. O reproducere similară, expusă tot desfășurat, poate fi vizitată la Muzeul Național de Istorie a României din București.

@Michi: Celor care nu se inflamează repede atunci când le sunt contrazise convingerile din școală, le semnalez faptul că, în toamnă, (controversatul) Dan Alexe va publica o lucrare dedicată decriptării, scenă cu scenă, a Columnei lui Traian. Care lucrare va fi în total dezacord cu opinia lui Daicoviciu, cum că ea (Columna) constituie un adevărat ’act de naștere’ al poporului român.

Dacă cineva este curios, Alexe a publicat deja, pe blogul personal, patru articole de promovare a viitoarei cărți. Acesta este ultimul dintre ele: cabalinkabul.com/2026/05/ ... rategia-terorii.

P.S. Din De bello dacico, jurnalul de război scris de împăratul Traian, s-a păstrat o singură propoziție (citată într-un manual de gramatică). Cartea este considerată definitiv pierdută. De asemenea, cartea Getica, scrisă de medicul său personal, Criton, s-a pierdut și ea. Singurul izvor contemporan cu Războaiele dacice este Columna.

Prima mea amintire cu Columna lui Traian de la Muzeul Național de Istorie este din anul 1976. Acolo, lângă Columna lui Traian, ne-au făcut pionieri. Așa era moda la București, ori la Doftana, ori la Muzeu. Învățătoarea noastră a ales Muzeul și o cofetărie pe Calea Victoriei! Iar mă bântuie amintirile…

Duminica de Rusalii cu liniște și bucurii vă doresc!

Multumesc Adso , pentru foarte valoroasele completari si Floria pentru relatarea amintirii. Adso , la tine se vede specialistul. Citisem despre existenta copiilor pe Wiki dar nu in extenso si nu am pomenit de ele pentru ca pe mine m-a surprins tehnologia constructiei prezentata in film. Desi am fost la Londra de doua ori si la Roma de cel putin patru, nu am stiut de aceste copii. Unii dintre noi stiu cum e sa vezi pe repede inainte mai ales cand incepi sa te plimbi prin lume abia pe la 60 de ani. Intr-adevar Apollodor din Damasc a fost un geniu.

@Michi: Un monument de anvergură care (încă) succită numeroase dezbateri privind originea, funcția și simbolistica sa.

În perioada interbelică ziarele au scris despre dorința de a se realiza o copie a Columnei în România. În 1920 „Gazeta Transilvaniei” înștiința despre dorința de aducere a unei copii a Columnei lui Traian din Roma în parcul Asociaţiunei din Sibiu, iar „Tribuna Edilitară” din noiembrie 1933 publica următoarea știre: Benito Musolini cu ocazia inaugurării Academiei Române dela Roma, a promis a da mulajele columnei lui Traian, academiei. Nobilul gest plin de consecințe pentru studiul originei noastre, cere din partea Primarului realizărilor moderne și pasionat cercetător al trecutului urbei București - erijarea unei copi a columnei lui Traian, pe una din piețele importante ale Capitalei, ce ar deveni astfel „Forul lui Traian’. Piața Cercului Militar ultima și frumoasa realizare prin dimensiunile ei, - pare a fi indicată erijărei acestei copii a columnei lui Traian.

În aprilie 1937 publicația „Cuvântul Satelor” scria: Dl. prof. Manoilescu a și luat măsuri ca o comisiune de ingineri să studieze planul fundațiilor, modul cum vor fi turnate mulajele în bronz și apoi modul cum monumentul, în întregul lui, va fi reconstruit și instalat în Capitală.

În 1938 mulajele erau expuse la Vatican: S. S. Papa Piu XI a hotărât să se expună în grădinile Vaticanului frumoasele mulagii ale columnei lui Traianfăcute din ordinul lui Napoleon I în vremea când acesta a ocupat Roma, sub pontificatul lui Piu VII. Aceste mulagii au fost așezate mai întâi în podul palatului din Lateran; un veac mai târziu, pe timpul lui Piu X, ele au fost expuse în salonul cel mare al aceluiași palat, de unde au fost scoase, când Piu XI a instalat acolo muzeul misiunilor („Curentul” , februarie 1938).

„Universul” din 16 mai 1939 informa publicul că: La ora 11, însoţit de senator Cimi, preşedintele comitetului expoziţiei universale din 1924, de d. Al. Duiliu-Zamfirescu, ministrul României, şi de directorul său de cabinet, de ministru Constantinescu a vizitat şantierele expoziţiei, după care, la ora 12 şi 30, împreună cu însoţitorii săi și cu profesorul Em. Panaitescu, directorul şcoalei române, s-a dus la muzeele Vaticanului, pentru a vedea mulajul columnei lui Traian, după care se vor face copii ce vor fi transportate la Bucureşti şi aşezate în parcul Regele Carol II.

În „România” din iulie 1939 se preciza: În Martie, guvernul a alocat un fond destinat lucrărilor de reproducere a columnei lui Traian care urmează a fi adusă în Capitală spre a sta aici, mărturie a originei noastre daco-latine. E de remarcat că până acum s-au mai făcut doar două reproduceri: una din porunca împăratului Napoleon al III-lea, care a fost dusă la Paris — şi una care se află — în fragmente de ghips — în subsolul Vaticanului.

Mulajele au ajuns în România după Al Doilea Război Mondial.

Mulțumim pentru articol!

@tata123 🔱: impresionanta ca totdeauna multitudinea de informaţii.Mă gândeam cum ar iesi un review scris de tine şi de Adso despre Columna luiTraian?