Muzeul Naţional al Literaturii Române la a 65-a aniversare

TIPĂREȘTE

Am aflat întâmplător că în perioada 30 mai- 5 iunie, Muzeul National al Literaturii Române sărbătoreşte 65 de la înfiinţare. Cum îl vizitasem prin anii ´80 în localul de pe Bdul Dacia şi de atunci au trecut vreo 40 de ani, nu mai îmi era nimic clar. Intrând pe saitul MNLR am văzut că zilnic sunt programate evenimente- aproape la 2-3 ore câte unul- atât în sediul principal de pe str. Creţulescu cât şi pe calea Griviţei şi alte locaţii (calea Victoriei 110, mall- Vitan). Era vorba de conferinţe, prezentări de carte, de colecţii, a bibliotecii, a arhivei, concerte, filme, seară la grădină, toate având o tematică precisă dar adresându-se mai mult specialiştilor. Îmi închipui ce efort a fost pentru organizarea, programarea şi gestionarea a zeci de evenimente diferite în intervalul numai a unei săptămâni.

Din 1957 şi până acum

-În iunie 1957, Perppesicius (Dumitru Panaitescu, academician, istoric şi critic literar) a înfiinţat Muzeul Literaturii Române fiind numit primul director al acesuia. Muzeul a funcţionat pe sos. Kiseleff în casa lui Stelian Tănase până în 1964, apoi doi ani în casa lui M. Sadoveanu de pe str. Zambaccian. S-a mutat şi de acolo. Timp de 42 de ani a ocupat casa Scarlat Kretzulescu de pe bd. Dacia nr 12. Această casă a fost retrocedată moştenitorilor de drept, Ministerul Culturii negăsind bani pentru a o cumpăra de la aceştia pntru a menţine locaţia muzeului. Timp de trei ani, patrimoniul muzeului de o inestimabilă valoare a fost găzduit prin lăzi în Casa Presei Libere. Abia în 2017 i s-a alocat clădirea din str. Creţulescu nr 8 care a aparţinut gen. Mavrocordat. Aici este organizată o expoziţie permanentă şi sunt găzduite evenimente literare şi artistice în două săli de conferinţe şi o grădină.

-Cu câteva luni înaintea mutării în str. Creţulescu, MNLR a mai primit un sediu pe Calea Griviţei nr 64 în care funcţionează un atelier- laborator de restaurare, arhiva muzeului (colecţii de manuscrise, carte veche, periodice) şi sala Ion Băiesu în care se organizează evenimente şi expoziţii temporare.

-MNRL administrează şi cinci case memoriale în Bucuresti dedicate operelor lui: Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, George Bacovia, Anton Pann şi este în pregătire casa Tudor Muşatescu

-De mare importanţă sunt şi muzeele şi casele memoriale apartinând MNLR- Iaşi care sunt răspândite în municipiu şi pe teritoriul Moldovei.

-Fundaţia European Museum Academy a acordat MNLR în 2021, premiul DASA

Program şi tarife

-Luni închis. Se vizitează de marţi- duminică între orele 10-17.45. Cu programare cu o zi înainte în tot intervalul se poate beneficia contra cost de ghidajul unui muzeograf. La casele memoriale este necesară programare. Pe net sunt la dispoziţie numerele de de telefon pentru programări.

-Biletul de de intrare atât în cele două sedii cât şi în casele memoriale costă câte 10 lei cu reducere la 5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari şi gratuit pentru copiii sub 7 ani.

-Taxa de filmare/ fotografiere pentru profesionişti este de 46 lei/mp/ oră iar pentru vizitatori 17 lei.

-În prima joi a lunii intrarea e gratuită şi vizitatorilor nu li se percepe taxă foto.

-Taxa de ghidaj în compania unui muzeograf este 6 lei. Se pun la dispoziţie Ghidul Braille pentru nevăzători şi Ghidul mimico-gestual pentru cei surzi sau cu hipoacuze, gratuit. Contra cost se poate achiziţiona un ghid în limba engleză.

- Un minus îl reprezintă lipsa pliantelor despre muzeu dar ele sunt compensate de existenţa pe net a unui tur virtual. Eu consider mai eficiente pliantele pentru că ˝verba volant, scripta manent˝

Vizita în muzeu

Cum conferinţele, întâlnirile, audiţiile punctuale nu-mi formau o impresie generală asupra muzeului, eu fiind o diletantă în ale literaturii, am ales ziua de joi 2 iunie în care în sediul MNLR se puteau vizita sălile expoziţiei permanente. Deşi până în str. Cretulescu nr 8 (în spatele Bisericii Albe) pe vremuri nu aşi fi făcut de acasă pe jos, mai mult de jumătate de oră, acum am luat un taxi. Am ajuns în 10 minute, cu puţin înainte de ora 10 şi am făcut fotografii exterioare ale clădirii. În acea zi vizitarea muzeului era gratuită. Am vizitat parterul, etajul 1 (până la care erau 30 trepte numărate pe o scară spiralată), nu am mai urcat alte 30 trepte până la mansardă dar am coborât la parter şi apoi la demisol vreo 20 trepte, total în sus şi în jos 100. (dacă aşi fi vizitat şi mansarda în total ar fi fost 160 trepte)

Muzeul este structurat astfel:

parter:

-sala 1:recepţie, garderobă, librărie, magazine suveniruri, bibliotecă

-sala 2: creatori de limbaj poetic: Mihail Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu

-sala 3: despre ce scriu poeţii :Ion Barbu, Lucian Blaga

-sala 4:avangarda şi alte isme: Tristian Tzara, Gelu Naum

-sala 5: Eminescu

-sala 6: Perpessicius

etaj1:

-sala 1: critici, cenacluri, reviste: Titu Maiorescu, Horia Lovinescu, George Călinescu, Ion Manolescu

-sala 2:mari povestitori: Ion Creangă, Ion Slavici, Panait Istrati, Mihail Sadoveanu

-sala 3:fantasticul în proză: Urmuz, Vasile Voiculescu

-sala 4:enciclopedişti, memorialişti: D. Cantemir, Ion Heliade Rădulescu, N. Iorga

-sala 5:Eliade, Cioran, Ionescu

-sala 6: de la carte la film: fotografii cu actori şi regizori, ecranizări de romane: Tanase Scatiu, Apostol Bologa, Moromeţii

-sala 7:mari romancieri:Mateiu Caragiale, Camil Petrescu, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Filimon, Anton Holban, Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda

Premergătorii: Anton Pann, Antim Ivireanu

demisol

săli: galeria Bucureştiului literar şi artistic.

Fotografii ale unor personalităţi cultural, publicistice :ex. Al Philippidi, N. Carandino, Ileana şi Romulus Vulpescu, Octavian Paler, Cezar Baltag, Augustin Buzura, Grigore Vieru, Titus Popovici, Ion Cristoiu, Doina Uricariu, Andrei Pleşu, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Al. Graur, Fănuş Neagu, Eugen Barbu şi foarte mulţi alţii Este un adevărat exerciţiu vizual şi de memorie ca să-i recunoşti aşa cum arătau în tinereţe, ştiindu-i acum la senectute. Mulţi au plecat.

mansarda (nu am vizitat-o)

-sala 1. Caragiale

-sala 2: Alecsandri

-sala 3: teatru TVşi ecranizări celebre

Spaţii pentru organizarea evenimentelor publice:

-Sala Perpessicius (capacitate de 47 de locuri, ecran de proiecție, proiector, sonorizare),

-Grădina MNLR (capacitate de 127 de locuri, ecran de proiecție, proiector și sistem de sonorizare)

- Mansarda MNLR (40 de locuri).

Aranjarea exponatelor nu păstrează cronologia autorilor, ci ideea dominantă a operei lor. În fiecare sală sunt fotografii mari cu portrete ale scriitorilor şi în vitrine obiecte ale acestora, fotografii, manuscrise, scrisori. Există şi rafturi mascate pe care dacă le tragi găseşti cărţi ale autorului respectiv, monitoare pe care rulează documentare despre personalităţile respective, filme, un sistem interactiv de a viziona. Singura scădere este iluminatul vitrinelor cu spoturi prea puternice, foarte bune pentru vizualizare dar nu pentru fotografiere, aşa că datorită petelor luminoase a trebuit să şterg multe poze.

Am întrebat de ce sunt reprezentaţi doar în treacăt alţi mari scriitori cum ar fi Minulescu, Bacovia, Teodoreanu? Mi s-a răspuns că ei au case memorative atât în capitală cât în special în Iasi şi în Moldova.

Nu poţi să nu rămâi impresionat când vezi certificatul de naştere-botez a lui Eminescu, fotografiile de famile din copilărie până la maturitate ale lui Lucian Blaga, manuscrisul Povestea vorbei scris în alfabet chirilic de Anton Pann, Biblia de la Bucureşti din 1688, desenele Mitzurei Arghezi cu Zdreanţă, manuscrise unele cu o caligrafie impecabilă, altele cu multe ştersături ale autorului, nemulţumit de propria creaţie.

Patrimoniu

Muzeul are un patrimoniu de peste 1 mld euro, constând în peste 300000 piese organizate în 300 colecţii, 20000 volume de carte rară, 8000 titluri în periodice literare, (înafară de manuscrisele marilor noştri scriitori mai figurează şi Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valery), cărţi vechi scrise în slavonă, editii princeps, grafică, pictură, periodice, mobilier de epocă sau aparţinând unor scriitori, fotografii din viaţa acestora, obiecte personale, maşini de scris, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), mai recent înregistrări audio-video. Toate acestea reprezintă, un tezaur cultural. Prezentarea exponatelor destinate accesului public a fost făcută în baza unor tematici care include scriitori din multe generaţii dar cărora li se poate aplica acelaş criteriu de diferenţiere. Ex. Mari povestitori, Critici, Mari romancieri. Această prezentare a fost stabilită de muzeografi, arhitecţi, designeri, oameni de cultură, care au urmărit o prezentare atractivă, modernă şi interactivă. Fiecare sală reprezintă o proiecţie individuală a ceeace şi-au propus, vizitatorul rămânând cu o impresie de bază, chiar dacă nu este specialist în domeniu.

Preluat de pe net: ˝Colecţii principale: carte rară - biblioteci de scriitori; colecţia de carte veche românească; colecţia de manuscrise: Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Alfred Margul Sperber, Alexandru Macedonski, Paul Zarifopol, Ion Vinea, G. Dem. Teodorescu, Ion Pillat, Adrian Maniu etc. Printre piesele excepţionale enumerăm: Lucian Blaga - manuscrisele volumelor de versuri Poemele luminii, La curţile dorului, Lauda somnului, Paşii profetului, manuscrisele pieselor de teatru şi ale lucrărilor filozofice; Mihail Sadoveanu - manuscrisele romanelor istorice Fraţii Jderi, Zodia cancerului, Nunta Domniţei Ruxandra, Neamul Şoimăreştilor şi piesele de mobilier care au aparţinut scriitorului; scrisoare de la Sully Proud' homme către Vasile Alecsandri; scrisoare de la Marcel Proust către Anton Bibescu; manuscrisele operei poetice a lui Al. Macedonski şi mobilierul salonului Literatorul; Dosoftei - Psaltirea pre versuri tocmită, 1673; Varlaam - Cazania (Carte românească de învăţătură), 1643; Simion Ştefan - Noul testament de la Bălgrad, 1648; Biblia de la Bucureşti, 1688; Antioh Cantemir - Satyres, Londra, 1755. ˝

Ca şi concluzie felicitări muzeografilor şi celorlalţi specialişti pentru munca de excepţie depusă!

Cât despre voi ˝Duceţi-vă să vedeţi expoziţia permanentă a Muzului Naţional al Literaturii Române din str. Creţulescu nr. 8, în spatele Bisericii Albe! Veţi fi surprinşi câţi scriitori şi cărţi aţi citit în adolescenţă, uneori cu lanterna sub plapumă- şi nu le-aţi uitat.

WEB, TE ROG MULT DACĂ POŢI INSERA TURUL VIRTUAL: tps://mnlr.ro/mnlr3.html

Situat în plin centru al Bucureştiului MNLR dispune de o clădire spaţioasă în care este expusă o expoziţie permanentă şi au loc evenomente literar-artistice

A fost o infuzie de cultură

---

VIZUALIZĂRI: 231 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI