Muzeul National al Literaturii Romane (MNLR) // partea a 4-a – Anton Pann

TIPĂREȘTE

Ati crezut ca am terminat prezentarea muzeelor bucurestene ce tin de MNLR?

Astazi va prezint Casa Memoriala Anton Pann din Bucuresti.

Informatii utile

Casa memorială „Anton Pann”

Nu arata prea grozav zona. Era o zi ploioasa si mohorata si ma si gandeam cum arata Bucurestiul in aceste locuri cu 100 de ani in urma. Am identificat casa, o cladire gri, cu o inaltare unde erau arborate steaguri. Am intrat in curte si am ajuns la intrarea in muzeu. Am platit, am incaltat botosei de plastic si asteptam sa ne provocam curiozitatea.

Am vazut o schita a muzeului impartit pe camere si am citit cateva versuri ale maestrului care mi-au placut mult:

Chiar daca aici chiar a locuit Anton Pann, muzeul este construit de la zero. Si este un muzeu care arata super bine, modern, luminat, cu niste rafturi si sisteme de prezentare noi, as spune chiar comerciale, dar indiscutabil un muzeu care mi-a placut. De ce? Din cauza modului de prezentare a exponatelor si din cauza ghidajului de care am beneficiat asigurat de doamna administrator. Pentru mine acest muzeu, ca nu pot sa il numesc casa memoriala, datorita faptului ca nu prezinta patina timpului unei case locuite de o persoana celebra, este un exemplu cum din “” nimic“” poti concepe o ideea de amploarea unui muzeu, fie si unul mic.

Muzeul prezinta 5 camere si un beci – mai frumos exprimat pivinita de vinuri. Sa purcedem la vizitarea muzeului.

Incepem cu camera numita biografie si context istoric. Inaintea aparitiei industriei cinematografice, pe vremea lui Anton Pann se nastea animatia. Animatia se baza atunci pe iluzia optica craeta cu un dispozitiv in miscare. In aceasta camera am vazut intre altele o proba practica de animatie dintr-o poveste a lui Pann realizata cu un aparat numit zoetrop. In afara acestuia am remarcat in sistemul de prezentare inedit pe car il veti regasi in poze mai multe tablouri de mici dimensiuni redand scene si figuri ale vremii.

Camerele muzeului sunt mici, dar cu tematici distincte. Intram in Bucurestii la mijlocul secolului al XIX-lea. Scena cea mai impresionanta prezentata in tablouri este marele incendiu care a devastat Bucurestiul in anul 1847. Acesta a fost redat si de Anton Pann in versuri:

De aici am trecut in sala de muzica. Mai multe instrumente ale formatiei Anton Pann din zilele noastre sunt expuse. Nu lipsesc cobzele, vioara, tamburina, tobele, fluiere, tambalul, kanun-ul.

Anton Pann este considerat autorul melodiei omnului national Desteapta-te, romane! . Muzica bine cunoscuta tuturor a insotit in fapt textul poeziei Din sanul maicii mele. Se naste intrebarea atunci cum s-a ajuns sa fie asociata aceasta melodie cu poezia Un rasunet a lui Andrei Muresanu? Se pare ca de vina este un ucenic al lui A. Pann care i-a prezentat lui A. Muresanu mai multe melodii scrise de A. Pann, care sa il inspire in scrierea unui imn, intre care si cea cu pricina. Sa fie oare asa?

Cu aceasta enigma in minte patrundem in odaia Scriitor, editor, tipograf. Aici sunt prezentate imnul Desteapta-te, romane! si multe alte creatii ale lui Anton Pann. In camera admiram si o tiparnita dar si multor scriitori romani: Eminescu, Nichita Stanescu si altii.

Vizita avanseaza pe nesimtite. Suntem in camera Povesti, unde nu putea lipsi Povestea vorbii. Daca in prima camera am vazut un aparat de produs animatie, aici vedem praxinoscopul, un alt asemenea aparat, putin mai evoluat, care si acesta ne-a facut o demonstratie. Opera lui Anton Pann era prezentata in imagini colorate. Am recunoscut de exemplu pe Nastratin Hogea.

Vizita se incheie in pivinita cu vinuri, unde coborim scarile pentru a descoperi niste rasteluri de sticle de vin pe ambalajul carora erau scene, vorbe si versuri din operele lui Anton Pann. Foarte faina ideea!

Un exemplu din

Inainte de a multumi pentru informatiile primite, la plecare, am tras 2 “bilete de papagal” cu vorbe de-a lui Pann.

Interesant si complet altfel decat celelalte muzee ale MLNR din Bucuresti!

Anton Pann

Pe Anton Pann l-a chemat Antonie Pantelimonovici Petrov. S-a nascut la Sliven, in Bulgaria de astazi, Imperiul Otoman pe atunci. A fost profesor si compozitor de muzica religioasa si culegator de folclor si publicist. In poezia Epigonii, Mihai Eminescu l-a numit finul Pepelei, cel istet ca un proverb.

In casa muzeu a trait ultima parte a vietii sale cand s-a stabilit la Bucuresti, unde a si murit, fiind inmormantat la Biserica Lucaci din imediata apropiere.

Concluzie

Mi-a placut conceptul acestui muzeu si prezentarea vietii si operei lui Anton Pann. Este un contrast greu de digerat intre Casa Memoriala Anton Pann din Ramnicu Valcea vezi impresii unde nu iti explica nimic si nu te lasa sa pozezi, desi casa aceea pare foarte valoroasa, si acest muzeu al MNLR plin de viata si bazat pe un concept modern.

Recomand vizitarea acestui muzeu, care pe google are nota 4,7 din 5.

Numai bine!

---

VIZUALIZĂRI: 191 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI