Muzeul memorial Nicolae Iorga- Valeni, Prahova

TIPĂREȘTE

Am petrecut un sejur de cateva zile si Revelionul 2012, cu familia si multi prieteni, la o pensiune in apropiere de Valeni.

Bineinteles ca ne-am facut timp si pentru cercetarea imprejurimilor. Dar, fiind 31 decembrie, toata lumea era ocupata cu pregatirile pentru Anul Nou...

Si totusi, in Valeni, am gasit deschisa Casa memoriala Nicolae Iorga. Pentru ca am avut anterior o experienta placuta intr-o astfel de locatie (vezi review Casa memoriala Nicolae Labis, pe care am vizitat-o de Paste), nu am stat pe ganduri si am intrat cu totii inauntru. Curtea este imensa iar casa are anvergura unui conac. La poarta ne-a intampinat un paznic cuminte si binevoitor.

In curte, in partea dreapta, se afla o gradinita in centrul careia, pe un piedestal, am regasit bustul lui Nicolae Iorga, figura culturala si politica de referinta pentru neamul romanesc. Am urcat treptele cerdacului (unde am gasit un avizier cu o harta turistica a zonei) si am fost intampinati de o doamna care avea sa fie ghidul nostru.

Iata cate lucruri interesante am aflat de la aceasta:

In aceasta casa a locuit marele Nicolae Iorga cu familia intre anii 1910-1940. Casa are trei corpuri lipite, cu trecere dintr-unul in altul. (Sub corpul principal exista si o pivnita, cu intrarea pe sub cerdac, dar nu se viziteaza)

In corpul principal, care a fost construit inca din sec. XVIII, se aflau 4 incaperi distincte (despartite pe mijloc de un hol): biroul savantului, dormitorul, salonul de primire al sotiei, Ecaterina si sufrageria- salonul de oaspeti. (Celelalte corpuri au fost construite de Nicolae Iorga, incepand cu anul 1910).

In birou se afla masa de lucru a autorului si diferite obiecte personale (inclusiv un telefon foarte vechi de care copiii au fost entuziasmati!).

Dormitorul era mobilat foarte spectaculos. De fapt lemnul din care erau facute toate piesele (patul, masuta, dulapul), era lucrat cu migala, cu diferite incrustatii colorate ce reprezentau motive populare romanesti. Totul era original, mai putin tesaturile- covoare, stergare, draperii- care s-au deteriorat in timp si au fost reproduse.

Salonul de primire al sotiei era cea mai mica incapere si avea corespondenta directa cu salonul de oaspeti. In acest ultim salon am regasit niste tablouri originale deosebite, oferite savantului de catre pictori contemporani. Pot sa va spun ca doua dintre ele erau semnate de Grigorescu!!! Am intrebat inca o data daca sunt reproduceri si raspunsul a fost negativ. Mi-a placut mult si mobilierul din salon- masa si scaunul - din lemn cu insertii deosebite facute din alta esenta lemnoasa (lemn in lemn), sculptata cu motive populare. In salonul de oaspeti au intrat multi oameni de seama ale acelor vremuri.

In holul dintre aceste camere am regasit doua lazi de zestre lucrate foarte frumos, tablouri impresionante ale familiei (care erau, de altfel, peste tot in casa), precum si o carte de oaspeti.

Trecerea in al doilea corp se facea prin capatul holului- capatul opus intrarii.

Corpul B era dedicat in totalitate activitatii desfasurate de N. Iorga de-a lungul vietii. In doua incaperi erau prezentate documente, diplome, diverse medalii, scrisori de felicitare, articole din ziare, poze, decoratii, uniforma, cheia orasului Chicago si cheia Parcului national Arizona- Marele Canion (oferite savantului Iorga), etc. Mi-ar fi placut sa citesc fiecare petec de hartie, dar copiii mei nu s-au dovedit a fi la fel de curiosi ca mine... :)

Am aflat ca acesta vorbea 18 limbi straine in mod fluent, a scris peste 1800 de volume si peste 25.000 de articole, fiind ajutat foarte mult la traduceri de doamna Ecaterina, sotia acestuia, care cunostea si dansa 8-9 limbi straine.

Capacitatile intelectuale si aptitudinile deosebite ale marelui Iorga au iesit la suprafata inca din tinerete, cand a absolvit Universitatea de la Iasi intr-un an! La 23 de ani deja obtinuse titlul de doctor !

Din curiozitatea noastra excesiva, iata ca am gasit si o neconcordanta intre datele inscrise in documente- (SAC!) - in certificatul de nastere savantul era declarat nascut in 1871, iar in "cartea de imobil" aparea ca data a nasterii anul 1876. Ghidul ne-a promis ca va anunta sesizarea facuta de noi. :)

In al treilea corp se aflau expuse in vitrine, pe categorii, diverse bijuterii ale familiei care datau din acea perioada- diverse coliere, patalamale, etc. Si in aceasta incapere se aflau mai multe tablouri reprezentand portrete ale unor cunostinte de familie.

Ghidul ne-a povestit ca sfârşitul lui Iorga a fost unul tragic, fiind asasinat in noiembrie 1940 de un grup de presupuşi legionari, în apropierea comunei Strejnicu din Prahova. Asta este varianta oficiala, fara detaliile pe care le citisem anterior despre cum fusese batjocorit si despre cauza mortii.

Plata pentru vizitarea muzeului a fost modica - 2-3 lei si s-a facut la iesire. Astfel ca ne-am simtit datori sa mai cumparam cate un pliant si o carticica (cu preturi la fel de mici).

De asemenea, ni s-a spus ca mai exista si se poate vizita si Casa memoriala Nicolae Iorga din Botosani- locul in care s-a nascut si a copilarit acesta.

Ne-a placut mult acest muzeu memorial. Desi totul era desprins din alte timpuri, casa parea cumva... locuita, calda, primitoare. Lipseau doar stapanii...

---

VIZUALIZĂRI: 5414 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI