Tibidabo... locul de unde am imbratisat Barcelona

TIPĂREȘTE

Sagrada Familia, Fantana Magica, Pedrera, Battlo, Rambla, Cartierul Gotic… Tapas-uri, sangria, paella… Spectacole flamenco sau statui vii, artisti ce canta la chitara sau fac jonglerii in squar-urile orasului…Plimbari pe malul marii, cumparaturi pe Passeig de Grácia, popasuri la cafenelele de pe trotuar… Barcelona!

O noua zi!

Am plecat din Piata Catalunya cu bus-ul turistic avand ca scop principal o vizita pe Tibidabo, cel mai inalt punct al orasului. Era un obiectiv pe care il ratasem in vizita mea in Barcelona din anul 2007. Pe ruta albastra a autobuzului turistic, imediat dupa statia Parc Guell, o sa aveti posibilitatea de a cobora in statia Tramvia Blau-Tibidabo. Daca nu folositi autobuzul turistic puteti ajunge aici cu metroul (L7) din Piata Catalunya pina la statia Av. Tibidabo din Piata John F. Kennedy. Mai exista si variant autobuzului Tibibus ce pleaca tot din Piata Catalunya (exista o statie linga Corte Ingles) si care merge pina sus pe Tibidabo, numai ca acest autobuz functioneaza atata timp cat Parcul de Distractii este deschis.

Oricum ati ajunge in Piata Kennedy, de aici, la cativa pasi, in fata cladirii La Rotonda, se afla statia autobuzului 196 (ca varianta mai ieftina) sau statia Tramvaiului Albastru (ca varianta mai inedita) ce va vor duce pina in Piata Dr. Andreu numita si Piata Funicular.

Eu am ales pentru aceasta portiune de drum Tramvaiul Albastru. Avand bilet pentru bus-ul turistic am primit o reducere (de la 4 la 3 euro). Tramvaiul circula la fiecare 15-20 de minute, iar biletul se cumpara in momentul in care urcati. Va recomand o plimbare cu Tramvaiul Albastru, mai ales cand vremea este frumoasa, deoarece cred ca face parte din aceasta mica excursie catre Tibidabo. Vatmanul este vesel, la fel si ceilalti calatori, motive clare care contribuie la sporirea spiritului de vacanta, iar aceasta atmosfera sunt sigur ca nu o sa o intalniti pe ruta autobuzului 196.

Deoarece, pe parcursul urcarii catre funicular, nu o sa va povesteasca nimeni nimic despre aceasta linie de tramvai, cred ca e ok sa va spun cateva cuvinte despre aceasta. Distanta parcursa este de 1276 metri. Exista 7 tramvaie care circula pe aceasta linie, dintre care unul care dateaza din 1901, chiar anul in care a fost inaugurata aceasta linie. Chiar daca se numeste „Albastru”, pe linia aceasta puteti intalni si un tramvai rosu (nr. 129). Tramvaiul Albastru a fost parte a sistemului original al liniilor de tramvai din Barcelona insa, in anul 1971, s-a decis inchiderea tuturor liniilor de tramvai din oras. S-a hotarit atunci ca aceasta ruta sa ramana totusi deschisa ca o aminite a modului de transport din acea vreme si desigur pentru a deveni o atractie turistica si un mod placut si lejer de a ajunge in Parcul de Distractii sau la biserica de pe dealul Tibidabo.

O plimbare in viteza melcului, printr-un cartier rezidential, ce a durat nu mai mult de 10 minute. Am coborat in Piata Dr. Andreu si m-am grabit catre funicular nestiind care este timpul de asteptare si dorind sa ajung cat mai repede pe cel mai inalt munte-deal din Barcelona. Funicularul circula cam la 30 de minute, iar un drum dus-intors m-a costat 6 euro. Si aceasta ruta a fost deschisa tot in 1901, odata cu linia Tramvaiului Albastru, si are o lungime de 1152 metri. O plimbare tot cam de 10 minute in care parasiti zona rezidentiala si intrati intr-o zona cu si mai multa vegetatie. Am incercat sa fac si cateva poze pe fereastra funicularului insa acesta urca aproape numai prin padure, iar zonele de belvedere sunt putine.

Ajuns sus am fost atras ca si ceilalti turisti de zona de belvedere. Intr-adevar, sa vezi Barcelona din acest punct este un lucru fantastic. Nu te mai saturi! Te grabesti sa gasesti cu privirea toate atractiile orasului. O sa vezi Sagrada Familia ca regina a orasului, iar Turnul Agbar ca rege. De aici, destul de aproape, o sa vedeti si Torre de Collserola sau Turnul Calatrava, un turn de telecomunicatii construit cu ocazia Jocurilor Olimpice ce au avut loc in Barcelona si care are etajul al zecelea deschis publicului pentru belvedere. La turn se poate ajunge de pe Tibidabo insa daca ati vazut Barcelona cocotati linga statuia lui Isus din varful bisericii nu cred ca puteti vedea mai mult din Turnul Collserola. A! Doar poate ca de acolo puteti surprinde cadre foto frumoase cu biserica si Parcul de Distractii. Puteti servi o bere sau orice altceva pe terasa din fata bisericii sau va puteti petrece ziua in Parcul de Distractii care, din pacate, era inchis in ziua in care am ajuns eu. Totusi functionau o roata mare (Tibidabo Sky Walk), niste avioane (L'Avió ce functioneaza din anul 1928) si alte cateva chestii. Nu am ales nimic pentru ca mi se parea ca deja am ajuns sus, pe Tibidabo, si nu am mai vrut sa ma mai inalte roata inca ceva metri ca sa ma vad si mai sus... In schimb am ales sa vizitez Temple Expiatori del Sagrat Cor, catedrala pe care orice turist care ajunge in Barcelona o vede cam din oricare loc al orasului.

Intrarea in Catedrala este gratuita. Deoarece era un obiectiv pe care stiam sigur ca am sa il vizitez in vacanta mea citisem cateva randuri despre istoria locului inca de acasa. Constructia bisericii a inceput in anul 1902 sub indrumarile arhitectului Enric Sagnier, inlocuind o mai veche capela, prima cladire de pe Tibidabo, care fusese construita in anul 1886. Constructia a fost finalizata insa abia in anul 1961 de către fiul lui Enric Sagnier, Josep Maria Sagnier i Vidal, fiind astfel nevoie de aproape 60 de ani ca biserica dedicată Preasfintei Inimi a lui Isus sa fie finalizata.

Prin aceasta constructie s-a vrut ca si Barcelona sa detina o biserica la fel de frumoasa ca si Sacro Cuore di Gesù a Castro Pretorio din roma sau ca si celebra Sacré-Coeur din Paris. Biserica a fost sfintita de episcopul Gregorio Modrego Casaus cu ocazia celui de-al 35-lea Congres Euharistic ce a avut loc la Barcelona in anul 1952. Turnurile au fost finalizate după aceea. In data de29 octombrie 1961 biserica a primit titlul de „Basilica Minor” de la Papa Ioan al XXIII-lea. Domul principal era incoronat cu imaginea Sfintei Inimi, lucrarea ce a apartunut lui Frederic Marès si care a fost distrusa in anul 1936 fiind inlocuita in anul 1950 cu o alta lucrare ce ii apartine lui Josep Miret, acelasi care a realizat si statuile celor Doisprezece Apostoli ce pot fi vazute si astazi.

In altarul principal se afla un crucifix mare, o lucrare a lui Puigdollers Joan, iar pe una dintre ferestre se pot citi cuvintele scrise in latina, „Tibi Dabo” (" O să-ți dau "), numele muntelui din Barcelona pe care este ridicata biserica. Aceste cuvinte se pare ca sunt extrase din Evanghelia dupa Matei unde, atunci cand diavolul a vrut sa-l ispiteasca pe Isus, aflat pe cruce, i-a spus: „…et dixit illi haec tibi omnia dabo si cadens adoraveris me", adica "…toate acestea Ti le voi da Tie, daca vei cadea inaintea mea si Te vei inchina mie.".

Cripta bisericii, inceputa in anul 1903 si terminata in anul 1911, a fost conceputa in stil neo - bizantin combinandu-se elemente gotice si clasice, avand un decor aproape modernist, a fost decorata cu mozaicuri colorate, iar interiorul pastreaza sculpturile originale create de Eusebio Arnau. Din cripta se poate ajunge la o capela dedicată Adoratiei Perpetue sapata in munte la sfarsitul anilor 1940.

In sfarsit, dupa ce am bananait cu ochii pe pereti, vitralii si sculpturi, am gasit si liftul ce te duce mai aproape de statuia lui Isus din varful bisericii. Programul liftului este intre orele 10:30-14:00 si 15:00-19:00, iar o urcare (plus coborare, normal) costa 2 euro. O sa ajungeti la o altitudine de 541m deasipra nivelului marii, un loc de unde puteti admira de la cativa pasi Apostolii lui Josep Miret.

Daca va invartiti putin de jur imprejur o sa gasiti si scara destul de strimta ce va va duce catre baza statuii lui Isus. Am ajuns si eu acolo. Singur, doar cu Isus, am incercat sa desfac bratele asemeni lui ca sa imbratisez Barcelona. Am reusit pentru cateva secunde insa curajul m-a cam lasat si m-am vazut nevoit sa ma prind de balustrada. Ca sa fac poze statuii pe care o puteti vedea din mai toate colturile orasului a trebuit sa ma las putin pe spate ca sa prind cadre intregi... chestie care m-a facut sa imi tremure picioarele cam pina am ajuns din nou pe platoul din fata bisericii, acolo unde am luat o bere si m-am asezat pentru belvedere inca vre-un sfert de ora.

Dupa ce am coborat cu funicularul inapoi catre Piata Dr. Andreu am ales sa fac o plimbare catre Piata Kennedy la pas, pe linga linia Tramvaiului Albastru, ceea ce va recomand si voua. Zona este pitoreasca, iar cladirile sunt adevarate opera de arta. La initiative doctorului Salvador Andreu, proprietar al unui lant farmaceutic la acea vreme, zona a inceput sa fie urbanizata in sec. al XIX-lea.

Dupa ce, in sec. al XX-lea, a fost construit si dat in folosinta bulevardul Tibidabo bogatasii Barcelonei au inceput sa-si construiasca aici vile frumoase inconjurate de gradini luxuriante. In 1901 s-a dat drumul si liniei Tramvaiului Albastru, o linie ce strabatea si inca mai strabate Bulevardul Tibidabo. In continuare bogatasii orasului locuiesc in aceasta zona ca si cum nimic, de atunci pina astazi, nu s-a schimbata. Intors in Piata Kennedy am mers in statia autobuzului turistic. Inainte sa urc in autobuz m-am mai uitat odata peste umar catre Tramvaiul Albastru si inca odata in sus cautand cu privirea statuia lui Isus. Parea ca ma imbratiseaza, L-am imbratisat si eu si am plecat mai departe catre alte atractii ale orasului.

---

VIZUALIZĂRI: 19938 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI