EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ciudateniile misterioase – Movilele de la Shona
TIPĂREȘTENu departe de drumul national DN1 pe sectorul Brasov – Sibiu, foarte aproape de orasul Fagaras (BV), pe malul celalalt al Oltului se gasesc niste formatiuni ciudate, misterioase chiar, scrie pe net si ar spune si localnicii – Movilele de la Shona.
Usor si greu. Movilele de la Shona le gasiti sub aceasta denumire pe Google Maps care indica o distanta de 10 km din orasul Fagaras pana la ele, dar si o durata de deplasare cu masina de 20 minute. 20 minute pentru 10 km? Sa fie vreun drum judetean neasfaltat?
Se urmeaza drumul DJ104D care trece prin dreptul intrarii in Cetatea Fagaras, traverseaza centura, traverseaza raul Olt, trece prin foarte saracaciosul cartier fagarasan de peste Olt, unde coteste dreapta pe DC66, care se desfasoara paralel cu malul Oltului. Traversam satul Shona si se termina asfaltul. De aici drumul se numeste DC21A si ar mai fi cam 1,5 km si 8 minute, zice waze-ul!!! Intr-adevar incepe un drum de pamant, dar pare abordabil cu grija. Ei ash! Pe nesimtite acesta devine colturos plin de bucati uscate proeminente de pamant uscat tare ca piatra si decid sa opresc masina undeva langa drum, manevra care nu a fost chiar usoara. La capatul scurtei pante, trebuie atentie de orientare, pentru ca un drum secundar se desparte catre dreapta in dreptul unui indicator din lemn pe care scrie “movile – 500 m” , drumeag ce trebuie urmat. Culmea! De aici drumul devine din nou accesibil, chiar daca e un drum de pamant ce traverseaza o pajiste larga, in usor urcus.
Acest obiectiv are nota 4,3 din 5 pe google maps din peste 100 de recenzii, dar este o destinatie care poate dezamagi, daca nu ai chemare sa vezi niste ciudatenii mute de pamant.
Am facut putina miscare la pas, am admirat florile de pe pajiste si m-am apropiat de movile. Nu ai cum sa gresesti drumul din momentul in care apar la orizont formatiunile acestea.
Movilele astea sunt 7 la numar. Au altitudini intre 496 si 528 metri. Eu m-am urcat pe cea care mi s-a parut cea mai inalta, vazand apoi pe harta ca era cea de 527 metri altitudine si cea de langa ea, era cu 1 metru mai inalta! NU conteaza!
Accesul pe movile este permis si posibil. Urcusul propriu-zis cel mai inalt pe axa verticala masoara 16 metri din seaua dintre ele, adica de unde se urca aproape vertical. Ca sa nu exagerez se urca o panta cu inclinatie de 45 - 60 de grade. Cu atentie se urca, este poteca facuta. Mai vedeti apoi cum coboriti!
De pe movile este o perspectiva larga cu meandrele Oltului si mai ales cu creasta inconfundabila si imperiala a Muntilor Fagaras.
In principiu nu se stie ce este cu aceste piramide din pamant crescute asa din nimic pe un teren usor valurit. Am citit din surse de pe net, dintr-un articol din Adevarul, cateva supozitii.
Nu stiu ce si cat este credibil din informatia gasita. Citesc ca piramidele au 30 de metri inaltime, ceea ce este o exagerare, nu sunt cat un bloc de 10 etaje.
Satenii numesc aceste motzotzoaie guruietzi, care inseamna ridicaturi de pamant. M-am intalnit cu un carutas pe drumul de intoarcere si l-am intrebat ce stie despre movile? Omul a apreciat ca ar fi cel putzin de dinainte de razboaiele mondiale si ca in pantecul lor ar fi ascunse comori. Dar cine stie? A mai spus ca exista in zona si alti guruietzi, mai inalti decat cei de la Sona, dar nimeni nu stie de ei, doar localnicii. Unii ar fi in localitatea catre care se pare ca ducea drumul de caruta, satul Halmeag. Harta destul de detaliata (de munte) de teren de pe care ma documentez nu evidentia acolo niste “varfuri” asa cum arata la Sona in dreptul movilelor vizitate.
O alta ipoteza este ca ar fi niste tumuli, care ascund morminte ale capeteniilor scite sau celte, de pe vremea cand aceste popoare au traversat aceste locuri.
Arheologii au gasit in situl deschis in jurul tumulilor fragmente de ceramica din epoca tarzie a bronzului si din perioada Hallstatt.
O legenda, care eu cred ca are un sambure de adevar, spune ca movilele acestea provin din vremea dacilor. Ele ar ascunde comori. De aceea pe aici au bantuit si cine altcineva decat vanatorii de comori. In lateralul, maruntaiele unei movile, se vad semne de scormonire acoperite de vegetatie.
Alte legende vorbesc despre pamantul galben din trupul movilelor, altele ca ar fi fost construite de uriasi si ca ascund mormintele acestora.
Pentru adeptii triunghiurilor, exista si teroria ca movilele acestea fac parte din triunghiurile magice dacice, care cuprind capitala dacica Sarmizegetusa Regia, cetatea dacica Piatra Rosie, sanctuarul de la Racos, templul de la Sinca Veche si varful Omu din Bucegi.
Daca va plac ciudateniile precum acestea, si sunteti in zona Brasov – Fagaras, veniti de le vedeti si daca aflati mai multe, postati pe aici ce se mai aude, ce se mai afla.
Mie mi-a placut aceasta abatere pe la Sona, dar face parte din felul meu de a gasi forme curioase naturale sau artificiale.
Drumuri bune! Sanatate tuturor! Numai bune!
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Ar trebui promovat acest loc si infipte indicatoare
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
mi-a placut sa descopar movilele acestea misterioase, dar unii ar spune ca sunt doar niste ridicaturi oarecare de pamant pentru care nu merita ocolul
Trimis de Dan&Ema in 27.10.20 08:11:05
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în FĂGĂRAȘ [BV].
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dan&Ema); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.85528000 N, 25.06624100 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Dan&Ema: Cred că „misterele” le mai inventează și oamenii 
Mai ales în ultimele decenii!
Comuna Șona e așezată pe malul drept al Oltului, la o depărtare de 5 km spre est de Făgăraș, și este apărată la nord de dealurile ce însoțesc cursul râului. Numele comunei derivă din germanul „Schönau” . Azi e comună curat românească, doar tradiția dacă mai păstrează amintirea Sașilor cari s-au stins, au dispărut cu totul... Vederi interesante în comună nu sunt - scria Constantin Stan în lucrarea „Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave” publicată în 1928. Nici urmă de „piramide” !
Într-adevăr câteva informații arheologice și descoperiri întâmplătoare în zona satului Șona, dar vechi de zeci de ani, atestă prezența popoarelor migratoare pe aceste meleaguri = săgeți scitice, o brățară din aur, câteva obiecte celtice și o lance de tip celtic, ceramică grosolană. Acum circa 70 de ani istoricul Kurt Horedt a descoperit o așezare fortificată în acest areal pe un deal (la 8 km distanță de sat) - poate există o legătură.
Am privit cu interes imaginile captate în interiorul uneia dintre „piramide” care ar indica miezul din rocă al movilei - vezi aici: old.monitorulexpres.ro/?m ... amp;s_id=107452. Posibil să avem în față niște morminte străvechi - doar cercetările arheologice pot confirma acest lucru.
P. S. Nu îmi place când scrii gen messenger (Shona, guruietzi) 
Rog așteptați...
În localitatea unde eu am copilărit, aflată în apropiere de Tecuci, există o astfel de movilă dar mult mai mare, perfect rotundă, rămasă din setul de trei la număr aliniate în ordine descrescătoare, cea mare aflată chiar în curba dealurilor din jur. Celelate două, paralele cu dealul în direcția sud. În această curbură curge un râu. Tatăl meu spunea că atunci când era mic, încă se mai afla un delureț în curtea unor gospodari (a treia și cea mai mică), dar arând pământul, au aplatizat-o. Când eram eu mică, nici a doua movilă nu mai exista.
Muzeul de Istorie din Tecuci știa de ele și spunea că amplasamentul locului este unul bine identificabil în timp, că ar fi posibil ca movila să fie un Tumul, faptul că au fost trei aliniate, posibilitate de a fi Tumuli crește, dar faptul că două din ele s-au măcinat în timp și nu a ieșit nimic la suprafață, spune Muzeul, că movila ar fi de natură meteo, creată prin vârtejurile de vânt în cotul dealurilor. Și cu asta, gata. Niciodată nu s-a făcut o prospecțiune geo.
În vârful movilei se află Monumentul Eroilor începând cu cei din 1877 și un vultur turnat la Uzinele Malaxa, București.
Toate bune!
@tata123:
Multumesc pentru lectura si in mod deosebit pentru ecoul bogat in informatii complementare pentru subiectul aruncat de mine pe AFA.
Imi cer scuze celor pe care ii agresez cu scrierea gen sh, tz etc.
Voi renunta la ea si revin la stilul simplu fara diacritice, e mai corect, chiar daca unele cuvinte capata alt sens, de ex: fatza si fata.
Multumesc, numai bine! ????
@mihaelavoicu:
Interesant chiar daca in cele din urma a rezultat cacde fapt nu era nimic stravechi, dacic.
Si la limita judetelor Maramures, Salaj si Baia Mare exista asemenea tumuli, posibil cei mai mari de pe la noi.
Multumesc de lectura si completari!
Numai bine! ????
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
---
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@Dan&Ema: Bravo, Dane! Iată că ai ajuns și la Șona, ne-ai călcat pe urme! Noi am fost acolo în urmă cu peste trei ani, atrași atât de ciudatele movile, dar mai ales de legendele locului. Personal, consider că cea mai importantă comoară de la Șona este priveliștea care se deschide către Munții Făgăraș.
În ceea ce privește accesul către misterioasele movile/piramide, noi am fost mai norocoși, așa că am putut intra cu mașina până pe platoul din apropiere.
Să nu uit, am găsit un filmuleț interesant despre alte asemenea movile existente în țara noastră youtube
Numai bine!
@Crazy_Mouse:
Am citit articolul tau, il stiu.
S-ar putea sa ai mare dreptate referitor la adevarata comoara de la Sona, anume perspectiva superba asupra crestei muntilor Fagaras.
Oricum bine ca circula versiuni despre movilele astea ca altfel nu ne-am abate pe la ele.
Multumesc de completare si link. Numai bine! ????
Interesant obiectivul, chiar dacă nu are de oferit „decât” movile de pământ. Important, pentru-că mie mi se pare evident, este că nu sunt formațiuni naturale, ci antropice.
În România sunt zeci de tumuli (sau gorgani sau gruieți - guruieți, ca aici la Șona), unii dintre ei fiind cercetați arheologic. Tumulii sunt movile de pământ (sau piatră) având rolul de a proteja morminte. În zona Transilvaniei, mulți tumuli sunt puși pe seama celților care au stăpânit în perioada secolelor II-IV î. e. n. Căpeteniile lor erau înmormântate sub tumuli cu tot cu carul de luptă. Dispariția tumulilor tip celtic odată cu anul 130 î. e. n. poate fi pusă pe seama ascensiunii dacilor și plecării celților. Dar și daco-geții au construit tumuli.
Tumuli se găsesc cam pe tot cuprinsul României Mari. Dintre tumulii cunoscuți în Transilvania amintesc Toarcla (jud. Brasov), Vurpăr (jud. Sibiu), Apold (jud. Mureș), Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), Curtuiuşeni (jud. Bihor), Dezmir (jud. Cluj), Cluj-Napoca (jud. Cluj), Silvaș (jud. Hunedoara), Hăpria (jud. Alba), Țelna (jud. Alba), Livezile (jud. Alba), Vladimirescu (jud. Arad), Zerindu Mic (jud. Arad), Pişcolţ (jud. Satu-Mare), Apold (jud. Mureș), Podirei (jud. Bistrița-Năsăud), probabil și în multe alte locuri...
@Lucien: Excelenta completarea. Multumesc pentru ecou. Numai bine! ????
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2022 Șona - un sat uitat de lume? — scris în 25.10.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Movilele de la Şona - Mistere din Ţara Făgăraşului — scris în 09.08.17 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jun.2016 Aventuri incredibile cu piramidele de la SONA ( jud. Brasov) — scris în 11.06.16 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2012 Piramidele de la Şona din Țara Făgărașului - legende și proveniență — scris în 28.05.15 de FlorinAndrei din BUCURESTI S1 - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată