GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Tropaeum Traiani - istorie în Ţara Soarelui
Un monument minunat (pe nedrept controversat), amplasat într-un cadru natural superb. Şi drumul până acolo, de la Cernavodă, e poezie - drum şerpuit între coaste de deal şi Dunăre, dealuri acoperite de viţă de vie, păduri, păsuni, cel puţin un lac/iaz.
Monumentul a devenit ţinta "demitizatorilor", a urmaşilor din ziua de azi ai lui Roller, care muncesc din greu la reeducarea poporului român (n-am să dau nume şi publicaţii în review, pentru persoanele interesate pot da amănunte la rubrica de comentarii), pe motiv că ar fi făcut de Ceauşescu în anii '70, ba nu se sfiesc să susţină chiar că originalul nici n-ar fi fost roman ci persan, ba chiar... tracic sau dacic (dacă susţineau asta istorici din "epoca de aur", Papu sau Napoleon Săvescu, Rollerii noştri erau în spume denunţând protocronismul, dar dacă e nevoie de ponegrirea unui monument triumfal roman, sunt buni şi dacii).
Monumentul este o reconstituire şi nimeni n-a sustinut altceva, dar o reconstituire scrupuloasă, în spiritul adevărului istoric. Nu este zid masiv: exteriorul e susţinut în interior de un schelet metalic, sub care se află şi ruinele autentice ale monumentului. Aşa cum comenta cineva mai jos, doar baza este parte din monumentul original (de aceea şi sunt lăsate într-un loc, la bază, câteva plăci/blocuri "lipsă" din zid, aparent desprinse pentru necunoscători: pentru a se vedea ce este dedesubt).
De asemenea, fragmente din originalul monumentului se găsesc expuse în muzeul din Adamclisi, pe care vă recomand să-l vizitaţi. Acolo sunt majoritatea metopelor căzute din monumentul original (plăci sau lespezi de piatră sculptate, un fel de basoreliefuri găsite în zonă înainte de reconstituire), după care s-au făcut mulaje şi reproducerile s-au aplicat pe monument.
Tot acolo veţi găsi fragmente din trofeul roman pe care îl vedeţi reprodus în vârful monumentului.
Constructorul "ceauşist" a fost atât de scrupulos cu adevărul istoric încât, deşi se ştie cum arătau în general trofeele romane (vezi aici), nu a completat de la el partea lipsă din trofeu - capul sau mai degrabă casca - ci l-a lăsat aşa, doar sugerat, cum veţi vedea în pozele ataşate. Voi ataşa poza cu trofeul din muzeu şi cea cu trofeul din vârful monumentului, în care se vede "capul" lipsă.
Una dintre metope se află într-un muzeu din Turcia, dusă acolo pe vremea Imperiului Otoman, înainte de 1877, după cum mi-a relatat un muzeograf (am fost cu un grup şi am beneficiat de o prezentare din partea acestuia). Mai sunt câteva care nu s-au găsit, dar marea majoritate au fost găsite.
În apropiere se află şi ruinele oraşului "Civitas Tropaensium", cu resturi de terme, coloane, canalizare.
În spatele monumentului, pe câmp, se află un tumul care a servit ca mausoleu pentru un ofiţer roman - Praefectus Castrorum - căzut în timpul războiului daco-roman din 101-102.
Aşadar, nu a fost nicio mare crimă că s-a reconstituit monumentul triumfal, reconstituirea făcându-se cu fidelitate, în spiritul adevărul istoric, iar noi ca turişti putem vedea astăzi o construcţie arătoasă, facându-ne o idee despre ce era aici cu 19 secole înainte, în loc să vedem nişte ruine de-abia răsărind dintre buruieni ca la Histria.
Pentru studiu şi activitate ştiinţifică, există relicvele păstrate la muzeu, există ruinele de sub monumentul reconstituit, există ruinele de la Civitas Tropaensium, există mausoleul despre care am scris.
Recomand cu căldură toate obiectivele menţionate, mai ales că şi zona este deosebit de frumoasă şi drumul până acolo la fel.
Referitor la reconstituiri: se practică masiv peste tot fără să mai stârnească denunţuri demitizatoare ca la noi. Bulgarii au făcut-o la Veliko Tarnovo, unde atât catedrala nesfinţită din dealul Ţareveţ cât şi Turnul Negru sunt reconstituiri de sec. XX.
Faimoasa biserică a Meşterului Manole de la Curtea de Argeş nu este şi nu va fi patrimoniu UNESCO pentru că datează din secolul XIX, în jur de 1880, arhitectul regelui Carol I înţelegând prin restaurare demolarea completă a vechii biserici şi reclădirea uneia noi, mai mult sau mai puţin copie fidelă. Nimeni nu denunţă Curtea de Argeş ca simbol al dictaturii carliste, cum fac unii cu Tropaeum Traiani, deşi în acel caz regimul nu doar a reconstruit dar a şi demolat monumentul original.
La fel, cetatea Deva este în mare măsură reconstruită.
Trimis de cod_gabriel in 08.06.17 00:02:31
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (cod_gabriel); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 44.10057130 N, 27.95653250 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@cod_gabriel: Complexul de monumente de la Adamclisi reprezintă un punct istoric important care a suscitat și multe controverse. De fapt, în multe locuri unde se restaurează monumente apar disensiuni și acuzații, unele chiar îndreptățite. Mă bucur că ați vizitat și Muzeul din localitate care adăpostește fragmentele originale ale monumentului triumfal.
@tata123: În primul rând, la Adamclisi nu a fost restaurat monumentul ci a fost reconstituit.
Îmi pare rău, dar nu am auzit de nicio disensiune la restaurarea cetăţii Deva şi nici măcar de critici prea vocale privindu-l pe abominabilul arhitect al lui Carol I, care a demolat probabil cel mai important monument de arhitectură din Ţările Române, a cărui importanţă spirituală, dincolo de cea arhitecturală, este relevată de intrarea în folclor sub forma baladei Meşterului Manole.
Articolul la care m-am referit este acesta: http://www.hotnews.ro/stiri-haute_culture-21792583-adamclisi-cel-mai-vechi-monument-triumfal-interpretare-lui-ceausescu-since-1977-superrelativele-romaniei-haute-culture. htm
Este muncă de reeducare în spirit Rollerian acolo, ori în cel mai nevinovat scenariu jurnalism de cea mai slabă calitate. Să afirmi că Tropaeum Traiani nu ar fi un monument roman, fără să sufli o vorbă despre mausoleul ofiţerului roman din imediata apropiere, despre ditamai municipiul de asemenea din imediata vecinătate numit - coincidenţă! - Civitas Tropaensium, sau despre muzeul care găzduieşte fragmentele din monumentul original, printre care ditamai TROFEUL roman! (apropo de afirmaţia că n-ar fi fost monument triumfal)
Sa scrii că reconstituirea monumentului este imaginară, când metopele care conţin elementele decorative sunt majoritatea mulaje ale celor din muzeu, trofeul din vârf e copie a trofeului din muzeu, iar amprenta la sol a monumentului original e cunoscută cu exactitate, singura aproximare fiind poate înăltimea!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2017 Un colț de istorie Tropaeum Traiani — scris în 03.05.17 de diana2015 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Cetatea lui Traian de la Adamclisi — scris în 24.10.16 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Monumentul Adamclisi - Casa omului — scris în 22.08.16 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Adamclisi – Columna lui Traian în variantă dobrogeană — scris în 19.12.16 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Adamclisi, complexul arheologic necomplexat de trecerea timpului — scris în 17.08.15 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Jun.2012 Adamclisi - Complexul arheologic Tropaeum Traiani — scris în 07.06.12 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2010 Adamclisi - Biserica omului — scris în 31.07.10 de romanitzaa din EFORIE NORD - RECOMANDĂ