Moara cu Apă de la Ohaba (Țara Făgărașului)

TIPĂREȘTE

Despre această moară a mai scris ”krondia” în 2010: vezi impresii

De atunci, se pare că multe s-au mai schimbat... în bine.

Ohaba este un sat aparținând de comuna Șinca (județul Brașov) situat la poalele Munților Făgăraș, în partea estică a Țării Făgărașului. Satul, străbătut de DN73A Predeal-Șercaia, este situat la circa 20 km de orașul Făgăraș. La moară se ajunge după indicatoare pe ulițele satului, traversând un podeț de lemn și urmând drumul în lângul pârâului într-un peisaj rural autentic. Pe o ramificație a drumului, într-o înfundătură, dibuim locația căutată. Deasupra porții scrie ”MOARA CU APĂ”, iar pe colțul clădirii, o altă inscripție, la fel de rustică ”PENSIUNEA MOARA CU NOROC”.

Intrăm în curte și ne ghidăm după auz: vuietul morii de apă. Totul este încărcat de verdeață și plin de flori. După câțiva pași ajungem la un frumoasă terasă de lemn acoperită de verdeață unde iși ”caută de treabă” ceea ce pare o familie de turiști, probabil ”pensionari” ai pensiunii.

Suntem întâmpinați de Dl. Nicolae Popa, reprezentând cea de a patra generație de proprietari. Dumnealui, cu deosebită amabilitate și pricepere, ne prezintă istoricul și sistemul de funcționare al morii (video). Moara din Ohaba este încă activă și cea mai veche moară tradițională din Țara Făgărașului. A fost construită în 1873 și de atunci a rămas permanent în posesia familiei, acesta fiind și motivul pentru care moara nu a dispărut la fel ca multe altele. În anii grei ai colectivizării (încheiată în 1962), strămoșul lor a fost declarat chiabur și doi ani a suportat detenția la Făgăraș, dar nu a cedat și nu a cedat moara. La începuturile ei, moara a funcționat în paralel cu un gater de tăiat lemn, acționat tot hidraulic de aceeași apă care acționa și moara, situat cu puțin în aval. Acesta însă nu a mai rezistat vremurilor.

Moara actuală păstrează piesele inițiale, nefiind ”modernizată”. Chiar și cele două pietre de moară, având fiecare circa 1 tonă și confecționate din cremene în anul 1873 în Franța, la Lyon, sunt originale (video). Această moară este inclusă în circuitul european al morilor. Apa ajunge la moară pe o derivație (canal) din Râul Șercăriței care traversează satul. Moara este compusă în principal din două pietre: una fixă și una mobilă. Cu ”scafa” se toarnă boabele între pietre și se obține ”măcinatul”. Moara macină deopotrivă și grâul și porumbul, iar pe jgheabul inferior se obține făina necernută. Un șurub metalic acționează un sistem cu grindă care ridică sau coboară piatra mobilă modificând distanța dintre pietre de moară, obținîndu-se astfel făină având granulația dorită. Întreaga moară este acționată hidraulic printr-un sistem de roți de lemn antrenate prin curele. Forța hidraulică pune în mișcare atât piatra de moară, cât și sistemul de cernere aflat deasupra. ”Măcinatul” este transportat sus prin cupe atașate la o curea lungă, se face separarea și astfel se obține făina albă, făina neagră și tărâțele.

Măcinatul tradițional are niște avantaje incontestabile. Omul care vine la moară cu porumb sau grâu, primește exact făina obținută din grăunțele pe care le-a adus. Spre deosebire de instalațiile industriale, aici măcinarea se face lent și la rece. Un sac de grăunțe (grâu sau porumb) de 40 kg este măcinat în circa trei ore și jumătate. Astfel se obține o făină superioară din punct de vedere calitativ, care păstrează nutrienții și vitaminele. Cu toate că nu se adaugă aditivi alimentari, se consideră că făina obținută aici se păstrează mult mai bine.

Domnul Popa apreciază că în ultimii ani se constată o revenire a interesului oamenilor pentru morăritul tradițional. De asemenea, turiștii, venind de pe toate continentele, sunt atrași atât de moară, cât și de frumoasele locuri de aici. Pensiunea are permanent clienți.

De asememenea, la moară pot fi achiziționate diverse produse tradiționale locale.

Cu ocazia vizitei făcute aici am realizat următorul videoclip: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 5054 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI