Masca - "Satul pierdut" din Tenerife

TIPĂREȘTE

Citisem cu ceva timp inainte de plecarea in Tenerife despre acest sat insa atractia pe care o exercita asupra noastra nu era foarte mare. Ne ziceam "Este un sat! Cat de interesant poate fi? " Ne-am hotarat totusi sa-l bifam intr-o scurta oprire pe unul din traseele noastre prin insula. Si bine am facut. Ce am gasit aici ne-a depasit toate asteptarile posibile; am gasit un loc superb, un loc de vis, ce mi s-a intiparit pe deplin in memorie si pe care nu cred ca il voi uita vreodata.

Desi tot ce am vazut in aceasta vacanta mi-a placut enorm, satul asta mi-a ramas in suflet; de la o scurta oprire am ajuns sa imi doresc sa raman aici, intr-atat de mult m-a impresionat. Recomand din suflet, tuturor celor ce viziteaza insula sa nu rateze acest loc si sa isi planifice pe cat posibil mai mult timp aici pentru ca nu ii va parea rau nici un moment de alegerea facuta.

Masca este un sat mic, asezat in mijlocul muntilor Teno, in zona Buenavista del Norte a insulei Tenerife. El este cunoscut ca cel mai frumos sat al insulei si a doua atractie a insulei dupa vulcanul Teide si nu este greu de vazut de ce.

Pe vremuri datorita pozitiei sale, intre munti, satul reprezenta o ascunzatoare din calea piratilor ce veneau dinspre Oceanul Atlantic, fiind ferit iar drumul pana aici anevoios. Astazi reprezinta o atractie turistica unde te poti pierde pentru momente bune in linistea sa si ii poti admira la nesfarsit frumusetile.

Cel mai la indemana de ajuns la Masca este cu masina. Inainte accesul se facea doar pe jos, satul fiind legat de restul insulei prin sosea abia in anul 1991, de aici si denumirea sa de "Satul pierdut" al insulei. La un moment dat aceasta vale fertila adapostea o comunitate puternica de aprozimativ sase sute de persoane. In prezent populatia mai numara doar o suta de persoane, multe dintre vechile case de piatra fiind goale iar multi dintre sateni ramanand aici doar pentru a servi nevoile turistilor.

Pentru cei ce nu au la dispozitie o masina se poate folosi transportul public care nu este insa foarte frecvent (din cate am inteles circula de luni pana vineri de 2 ori pe zi din Santiago del Teide si de luni pana vineri de 4 ori pe zi din Buenavista del Norte insa mai mult nu pot detalia ca nu l-am folosit) sau se poate cumpara o excursie organizata ce va va purta intr-un tur de o zi prin mai multe locuri, printre care si Masca (cel mai probabil gruparea se face cu Teide si Los Gigantes).

Drumul catre sat porneste din Santiago del Teide (exista indicatoare) si incepe cu o scurta urcare urmata de coborarea intre munti. Drumul ce serpuieste aproape in zig-zag ofera panorame uluitoare, ce-ti taie respiratia, asupra insulei si a muntilor. Strada este ingusta, cu greu incap doua masini; la intalnire acestea trebuie sa se pozitioneze foarte aproape de margine iar una dintre ele sa se opreasca. Drumul este dificil, cu ale sale curbe in ac de par, insa merita tot efortul. Totusi soferii neexperimentati sau care nu au rabdarea de a parcurge astfel de drumuri este bine sa se reorienteze, drumul poate fi totusi destul de inspaimantator. Eu tot drumul nu am facut decat sa stau fixata, cu ochii pironiti pe peisaj si sa ma minunez de ce pot vedea. Drumul este marginit pe o parte de stanca iar pe alta parte de prapastie. Din loc in loc pe marginea sa, isi fac loc cactusi infloriti. Nu pot sa imi imaginez totusi cum este acest drum parcurs cu autocarul unde senzatiile sunt mult mai puternice. Daca nu dati peste nici unul din sens opus va puteti considera norocosi, sunt destule iar intalnirea cu ele deloc placuta.

Exceptand orele de dimineata si seara satul este destul de aglomerat cu turisti. Exista parcari la strada principala, in varful satului. Pe anumite parti ale satului se poate intra insa este recomandat a se lasa masina aici si a se parcurge restul pe jos. Zonele de parcare sunt insa destul de neincapatoare; noi am parcat pana la urma la marginea parcarii si nu pe un loc din ea si acolo avand norocul sa fi plecat cineva inaintea noastra, dar nu inainte de a da vreo doua ture.

Prima senzatie, la coborarea din masina, este ca ceva te trage in jos, atat de abrupta este strada. Urmeaza apoi peisajul, 2 stanci ascutite formand parca un triunghi ce lasa loc albastrului oceanului. Privelistea este extraordinara; in jos multa verdeata, palmieri din abundenta, mari si impunatori, cactusi, arbusti cu flori incredibil colorate, multe dintre ele rasarite chiar in peretele de piatra.

Satul este incredibil de rural si pastreaza inca modul traditional de viata care a disparut complet de oriunde altundeva din insula.

Intregul sat este asezat in scari. Pe masura ce cobori un nivel altele apar pentru a bucura privirea. Primul nivel reprezinta practic zona de centru. Ca in cazul majoritatii satelor si oraselor spaniole, aici se afla plaza sau piata satului. Piata poarta acelasi nume cu cel al satului, Plaza Masca, cu bancute si strajuita de un copac batran, cu coroana impunatoare.

Este locul unde seara localnicii stau si vorbesc la un pahar de vin, este locul unde au loc toate evenimentele religioase si sarbatorile legale.

Exista si o bisericuta, in care incap aproximativ 80 de persoane. Aceasta biserica este punctul central al acestei mici comunitati catolice ce traieste aici si ea a suferit foarte putine modificari de-a lungul anilor.

Casele din sat sunt mici, nici o dezvoltare moderna nu are loc aici. Este pur si simplu ceva uimitor de vazut.

Satul se poate vizita si altfel, nevenind din varf cu masina, ci de jos, cu barca. Majoritatea barcilor ce opereaza din Los Gigantes se opresc in Golful Masca, de unde se poate urca pe jos, pana in varf. Drumul nu este usor si dureaza peste 4 ore. Majoritatea turistilor prefera sa ajunga cu masina in varf si sa coboare pentru a se intoarce cu barca. Drumul astfel este mult mai relaxant. Noi nu am ales aceasta varianta, nu am ajuns pana la ocean, am ajuns si am si plecat pe sosea, cu masina, insa pentru a face acest traseu este principalul motiv pentru care mi-as dori sa ma reintorc in Tenerife.

Exista asadar mai multe variante, cu masina, pe apa, pe jos, combinatii, fiecare trebuie sa isi gaseasca varianta care i se potriveste cel mai bine.

Atmosfera este extrem de relaxanta, in ciuda turistilor prezenti in numar destul de mare este liniste si te pierzi parca in peisaj si atmosfera. Din loc in loc exista magazinase cu suveniruri sau diverse produse traditionale, insa preturile nu sunt mici de loc. Exista si un mic muzeu dar nu l-am vizitat, nu stiu despre ce este vorba dar banuiesc ca ceva istorie a satului.

S-au deschis aici in timp si cateva restaurante si baruri, cele mai mai multe fiind deschise dupa-amiaza pana pe la ora 18: 00. Cel mai frumos poztionat este Chez Arlette. El este cel mai aproape de varf si cel mai aglomerat dintre toate; este situat chiar sub strada principala aproape de biserica. Terasa restaurantului, in mod particular, are vederi minunate supra vaii. Aici se pot servi limonada home-made, excelenta si racoritoare si de asemenea mancare canariana. Este un retaurant de familie, destul de marisor si aglomerat asa ca servirea nu este dintre cele mai rapide. Totusi rabdarea de a gasi o masa la umbra si asteptarea mancarii merita.

In cazul excursiilor organizate, cu timp limita, probabil ca este putin mai greu, alminteri cu siguranta merita. Nici aici preturile nu sunt mici, nu imi mai aduc aminte exact, dar pentru 12. 5 EURO se poate manca un meniu al casei, antreu cu branza de capra, fel principal si desert. Iar placerea de a manca sub frunzele unui enorm palmier, privind satul ce coboara in jos, inconjurat de o liniste placuta este nepretuita.

Ca o recomandare, este nevoie de incaltaminte potrivita. Chiar daca nu intentionati sa urcati sau sa coborati catre golf ci doar sa va plimbati prin sat, slapii nu sunt chiar o alegere buna pentru ca drumul este denivelat si inegal pietruit. Daca vreti sa vizitati bisericuta este bine sa aveti picioarele acoperite, din respect pentru cei de acolo, tinand cont de faptul ca este vorba de o comunitate canariana mica, rurala, traditionala, pentru care biserica reprezinta mult mai mult decat in marile orase.

Efectiv nu o sa va vina sa credeti cat de diferit este acest satuc. Daca veniti din statiuni, o zi petrecuta aici va fi ca si cum v-ati intoarce in timp. Cu siguranta este un "must do" si nu trebuie ratat.

Intregul loc mie mi s-a parut deosebit de frumos, de un exotism aparte. Nu stiu pentru altii cum este, dar eu am gasit aici un coltisor de Rai pentru care sper ca la un moment dat sa ma pot reintoarce in Tenerife.

Si cum am depasit deja, mai inainte, numarul de 3 review-uri pentru Tenerife, stiu ca nu va primi cele 1000 PMA standard. Nu-i nici o probleme, locatia merita insa un review si nu m-am putut abtine sa nu il scriu pentru ca cei ce vor ajunge pe insula sa nu faca greseala pe care era sa o facem si noi si sa nu ajunga in "satul pierdut".

---

VIZUALIZĂRI: 9350 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI