Schitul Berca - fosta mănăstire-cetate

TIPĂREȘTE

Dacă ați ajuns la Berca pentru Vulcanii Noroioși acest ținut cu aspect aproape selener din Întorsura Buzăului, ar fi păcat să nu vă abateți și pe la Schitul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril". Este un lăcaș vechi, de curând renovat, în care veți putea admira frumuseți arhitecturale deosebite.

Din Buzău, pe DN10 - prin Vernești, Cândești, Sătuc, traversând apa Buzăului - după 24 km ajungeți la Berca. Tot acolo ajungeți și cam tot aceeași distanță aveți de străbătut dacă alegeți varianta de drum prin Mărăcineni, Valea Nucului, Pleșcoi, pe DJ203K, apoi pe DJ203L.

În comuna Berca se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, primul fiind fosta Mănăstire Berca (cu Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" și ruine de case egumenești, chilii, turn clopotniță și zid de incintă datând din 1694). Actualmente în jurul fostei mănăstiri, după refacerea bisericii, viata monahală a reînviat, denumirea așezământului fiind Schitul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" - Berca.

În micul nostru circuit în Ținutul Buzăului, am vizitat acest prim obiectiv religios. Despre cel de-al doilea - Mănăstirea Rătești - un așezământ ceva mai nou decât cel de la Berca, dar mult mai greu încercat, am fost informați că nu se poate vizita, fiind foarte grav afectat de alunecările de teren din ultimii ani.

Fosta mănăstire-cetate Berca

Denumită și "Poarta fortificată a Văii Buzăului", Mănăstirea Berca datează din 1694. Inițial, a fost un așezământ pentru călugări, conceput ca mănăstire-cetate, cu biserică și curte împrejmuite cu ziduri solide, din cărămidă, asemenea altor aşezăminte brâncoveneşti. Clopotniţa nu era doar lăcaș al clopotelor, ci și turn de observaţie și pază, precum și loc de unde se dădea alarma în caz de pericol. Se mai povestește de existența unei galerii secrete, subterane, care facilita retragerea spre pădurea din apropiere.

Mănăstirea Berca a fost ctitorită de stolnicul Mihalcea Cândescu împreună cu soţia sa - Alexandrina Cantacuzino şi cu fiii lor - Şerban, Mihalcea şi Moise, la sfârşitul sec. XVII, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Pisania bisericii menționează: "Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu sporirea Duhului Sfânt, ziditu-s-a din temelie această sfântă şi dumnezeiască monastire, întru slava şi lauda Atotţiitorului Dumnezeu, de robul lui Dumnezeu Mihalcea vel Stolnicu şi de roaba lui Dumnezeu Alexandrina Cantacuzino… şi s-au zidit în zilele blagocestivului domn Constantin Basarab Voievod, la anul 7202 (1694), iunie, 6".

Când marele spătar Mihai Cantacuzino, unchiul domnitorului Constantin Brâncoveanu construia la Râmnicu Sărat Biserica "Adormirea Maicii Domnului", stolnicul Mihalcea Cândescu şi soţia sa Alexandrina Cantacuzino, profitând de prezența meșterilor aduși de spătar la Râmnicu Sărat, au decis să ctitorească în apropiere de conacul lor de la Berca o biserică. Construită după modelul bisericii din Râmnic, vechea biserică de la Berca avea iniţial trei turle din cărămidă (una pe naos și două pe pridvor), era pictată interior şi exterior, avea portal sculptat și ușă masivă, de stejar. Ulterior a fost construită o casă egumenească cu pivniță, o trapeză cu foişor având stâlpi din piatră, sculptaţi cu motive vegetale, precum și alte anexe: brutărie, bucătărie, cămară, şopron, grajd, etc...

În sec. XIX Mănăstirea-cetate Berca a găzduit şcoala pentru copiii din sat, şcoala pregătitoare pentru seminarul teologic (numită şcoala de gramatici sau "şcoala candidaţilor de preoţi"), școala destinată pregătirii monahilor şi tinerilor săraci.

Anul 1864, secularilarea, a dus la transformarea bisericii mănăstirii în biserică de mir, clădirile anexă devenind sediu al subprefecturii Plaiului Pârscov, apoi, în preajma războiului de independență, cazarmă a unei unităţi de dorobanţi.

În cel de-al Doilea Război Mondial, fosta mănăstire (unde se instalase un post de observaţie sovietic) a fost grav avariată, bombardamentele nemțești distrugând turnul clopotniță și bună parte din vechiul zid de incintă. În anii ' 80 ai secolului trecut s-a făcut consolidarea şi restaurarea bisericii, iar din 2004, prin transferarea unor maici de la Mănăstirea Rătești, viața monahală de la Mănăstirea Berca a reînviat, noua denumire a așezământului fiind Schitul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" - Berca.

Vizita noastră la Schitul Berca

Schitul Berca este amplasat pe un vârf de deal, la intrarea în comună, oferind o frumoasă priveliște spre înălțimile împădurite din jur. Drumul până la schit este bun, ușor de reperat. De la indicatorul aflat la șoseaua principală, un drum lateral, de câteva sute de metri, în pantă, conduce pe platoul pe care este amplasat lăcașul. Această ultimă porțiune de drum este îngustă, de aceea autocarul cu care veniserăm nu ne-a dus până sus, dar câteva minute de mișcare, în aer curat și într-o zonă frumoasă, cu flori și multă verdeață, n-au făcut rău nimănui, niciodată.

Înainte de a ajunge acolo, văzusem pe internet câteva poze mai vechi. Noua împrejmuire a așezământului monahal - surpriză pentru privirile mele - ascunde în totalitate micul cimitir aflat în stânga intrării în incintă. Prin poarta nouă, apoi pe aleea pietruită, mărginită de spații verzi, cu ronduri de flori și cu arbori de curând plantați, avansăm spre biserică. Turnul clopotniță nou construit, precum și stăreția și chiliile călugărițelor se află în fața noastră. Fragmente de coloane sculptate, vestigii ale lăcașului de odinioară, zac împrăștiate ornamental în iarba de lângă cișmea.

Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" a Schitului Berca, albă, fără pictură exterioară, cu o singură turlă (pe naos), are pridvorul susținut de stâlpi robuști, închis cu sticlă (sau un material plastic) la restaurările din ultimii ani. La exterior, singurele decorații ale bisericii sunt ancadramentele sculpate în piatră ale celor opt ferestre (cu chipuri de îngeri și cu motive florale) și funia împletită care înconjoară lăcașul asemenea unui brâu.

Primul lucru care impresionează cu adevărat pe orice vizitator al așezământului este portalul de la intrarea în pronaos. Ancadramentul ușii bogat ornamentat cu motive vegetale și zoomorfe, include și pisania originală. Două coloane încastrate în zid mărginesc ușa terminată în arcadă. În partea superioară, de o parte și de alta, remarcăm doi lei modelați în piatră. Această lucrătură deosebită, nu putea încadra decât o ușă la fel de măiestrit executată. Sculptată în lemn de stejar, ușa - o adevărată operă de artă - este o întrețesere de frunze, flori și vrejuri de viță de vie cu struguri, având încrustate în partea superioară și numele ctitorilor.

Interiorul bisericii este la fel de frumos ornamentat cu sculptură. Trei arcade semicirculare, susținute de patru stâlpi din piatră completează dantelăria ancadramentelor de la ferestre și din pridvor. Catapeteasma cu ușile împărătești, precum și restul mobilierului, din lemn, artistic executate, vin ca o replică a măiestritelor lucrări în piatră.

Privitor la pictura interioară trebuie menționat că - potrivit documentelor - biserica a fost pictată chiar de la început. Peste pictura originală, datând din 1694, executată de cunoscutul zugrav Pârvu Mutu, Nicolae Teodorescu - fost conducător al Școlii de zugravi bisericești de la Buzău, a aplicat în sec. XIX un nou strat de pictură. În anul 2004, cu ocazia lucrărilor de restaurare a bisericii, sub pictura meșterului Nicolae Teodorescu, s-a descoperit pictura originală, a zugravului Pârvu Mutu. Pictura a fost minuțios curățată, dar numai parțial, lucrarea fiind oprită din același arhicunoscut motiv - lipsa de bani.

În pronaos, pe peretele din dreapta, este reprezentat meșterul Pârvu Mutu cu soția sa. Tot în pronaos se poate vedea tabloul votiv al Cantacuzinilor, rude cu ctitorii. Întregul interior al bisericii este pictat, dar frescele prezintă vizibile urme de degradare, solicitând o grabnică intervenție pentru conservarea lor. Pictura de pe catapeteasmă, mai nouă, executată de Nicolae Teodorescu în sec. XIX, se păstrează cu mult mai bine.

Închei cu îndemnul de a vizita Schitul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" - Berca dacă vă aflați prin preajmă. Nu este neapărat necesar să fii credinciosul cel mai pătruns de evlavie pentru a te bucura de frumusețea locului și mai ales de rodul muncii iscusiților noștri meșteri de odinioară.

---

VIZUALIZĂRI: 1121 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI