Mănăstirea Zamfira, pictată de Nicolae Grigorescu

TIPĂREȘTE

În toamna anului trecut, într-o zi din vacanţa şcolarilor, prietenul nostru i-a promis fetiţei lui că o va duce la Salina din Slănic Prahova, cea mai apropiată salină de Bucureşti. Mama fetiţei n-a reuşit să-şi ia o zi liberă, aşa că ne-au propus nouă să le ţinem companie în excursie. În drum spre Salină, cu un mic ocol, am oprit la mănăstirea Zamfira, pe care noi am vizitat-o de mai multe ori de-a lungul timpului, înainte şi după restaurare. Un loc binecuvântat în care revenim de fiecare dată cu plăcere, de unde plecăm cu sufletul plin de linişte şi frumos...

Mănăstirea Zamfira se află la marginea satului cu acelaşi nume din comuna Lipăneşti, Prahova, la aproximativ 100 km. de Bucureşti, şi la vreo 15 km. nord de Ploieşti. Comuna de pe malul stâng al Teleajănului este străbătută de DN1A, vechiul drum ce leagă Ploieştiul cu Braşovul prin Vălenii de Munte, din care se ramifică drumul judeţean ce duce la mănăstirea Zamfira.

Monument de artă de interes naţional, mănăstirea Zamfira şi-a luat numele de la Zamfira Apostoli, văduva bogatului negustor Manuil Apostoli, apropiat al domnitorului Constantin Brâncoveanu. După ce soţul ei a fost ucis de turci în anul 1714, jupâniţa Zamfira a început să zidească o biserică pe moşia familiei de pe Valea Teleajănului. Biserica este terminată şi sfinţită, după moartea Zamfirei, prin străduinţa norei ei, Smaranda (fiica agăi Ion Bălăceanu, şi nepoata voievodului Şerban Cantacuzino), rămasă văduvă de tânără. Aşa cum reiese din pisanie, la 29 iulie 1743, biserica cu hramul Sfânta Treime este terminată şi sfinţită ca biserică de curte a boierilor, fiind de folos şi ţăranilor de pe moşia ctitorilor.

Înzestrată cu moşia şi toată averea Zamfirei, biserica devine în timp schit de călugări, apoi schit de maici. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vechea biserică se afla într-o stare avansată de degradare, motiv pentru care mitropolitul Nifon hotărăşte să zidească o biserică nouă, cu hramul Înălţarea Domnului şi Sf. Ierarh Nifon, terminată în anul 1856, sfinţită anul următor la 8 septembrie. Tot în aceeaşi perioadă au fost construite chilii în care au fost aduse călugăriţe de la schitul Roşioara de lângă Filipeştii de Pădure.

Biserica veche, ctitorită de jupâniţele Zamfira şi Smaranda, este renovată dar rămâne în afara incintei mănăstireşti, fiind dată spre folosinţă sătenilor satului Zamfira. Poate fi văzută, în apropierea mănăstirii, în mijlocul cimitirului satului.

Obştea mănăstirii creşte în timp, ajungând pe la jumătatea secolului trecut la 150 de măicuţe care îngrijeau livada şi grădina, ferma de animale, lucrau în atelierele de covoare, cusături, ţesături. În anul 1959 biserica mănăstirii Zamfira devine biserică de mir, măicuţele fiind izgonite. O mică parte din obştea risipită se reîntoarce la Zamfira abia în anul 1975, reînviind viaţa monahală în jurul bisericii.

Biserica mare a mănăstirii Zamfira a fost reparată de mai multe ori în decursul timpului, dar ultima restaurare (2017-2022) a reuşit să consolideze temeinic biserica, şi să pună în valoare pictura unicat realizată de Nicolae Grigorescu. Am intrat în biserică înainte de restaurare când Sfinţii lui Grigorescu abia se mai vedeau... m-a încercat o stare de revoltă şi neputinţă... M-am bucurat sincer când am citit despre amplul proiect de restaurare cu fonduri europene, am revenit după finalizarea lucrărilor, într-o dimineaţă din Săptămâna Patimilor dar am găsit biserica mare închisă, se făcea curăţenie generală pentru Paşte. De data aceasta, am reuşit... biserica avea uşile larg deschise pentru oaspeţi!

Biserica mănăstirii Zamfira este pictată de Nicu Zugravul (ajutat de fratele său, Gheorghe), în anii adolescenţei, fiind prima biserică pictată integral de Nicolae Grigorescu, şi singura în tehnica frescei. În arhiva mănăstirii Zamfira se păstează un document istoric, contractul din anul 1856, încheiat între Nicolae Grigorescu, pe de-o parte, şi arhimandritul Eftimie, stareţul de la Ghighiu, pe de altă parte, prin care tânărul Nicu se angajează să picteze biserica în întregime şi icoanele iconostasului în schimbul sumei de 500 de galbeni, lucrarea urmând să fie gata într-un singur an.

Pictura cu valoare de unicat de la Zamfira a fost acoperită în 1906, şi abia în 1951 pictorul Gheorghe Vânătoru a înlăturat stratul de vopsea, şi a scos la lumină ce a mai rămas din pictura lui Nicolae Grigorescu. Recenta renovare a redat strălucirea Sfinţilor lui Grigorescu, pictaţi în mărime naturală, ce par a te privi cu blândeţe de pe pereţii bisericii. Sfinţii de la Zamfira par cunoscuţi de undeva, au chipurile bunicilor de la sate, din copilăria mea... Sfintele au frumuseţea inocentă a ţărăncilor din tablourile pictate peste ani de Nicolae Grigorescu, devenit celebru. Mai târziu, Nicolae Grigorescu mărturisea că unul dintre îngerii pictaţi pe pereţii de la Zamfira are chipul luminos al Măriucăi, fata popii de care tânărul Nicu se îndrăgostise.

Am privit îndelung Sfinţii de la Zamfira, luminaţi de razele soarelui de toamnă filtrate prin geamuri. Te aştepţi în orice clipă să se dea jos de pe pereţi, şi să stea de vorbă cu tine... Prima icoană pictată de Nicolae Grigorescu pe care am văzut-o în viaţa mea este icoana Sf. Spiridon, păstrată la loc de cinste la biserica Sf. Alexie, de pe Calea Şerban-Vodă din Bucureşti, din a cărei parohie face parte casa noastră.

A fost restaurată catapeteasma originală a bisericii, de o rară frumuseţe, lucrată din lemn de tei, în stil baroc, la mănăstirea Căldăruşani de lângă Bucureşti. Din picturile lui Grigorescu, s-au păstrat doar icoanele împărăteşti, şi cele aşezate sub acestea. Semnătura lui Nicolae Grigorescu poate fi văzută la icoana Maicii Domnului. La Muzeul Naţional de Artă al României se păstrează Epitaful de la Zamfira şi cele zece fragmente din praporul de mătase, pictate de Nicolae Grigorescu.

Micul muzeu de la Zamfira deţine obiecte de valoare, icoane, înscrisuri, obiecte de cult, broderii, unele donate chiar de mitropolitul Nifon, considerat al doilea ctitor al mănăstirii Zamfira. N-am văzut muzeul, poate cu altă ocazie îl vom găsi deschis. În curtea mănăstirii sunt înmormântaţi cinci membrii ai familiei lui Nicolae Iorga (mama, fratele şi trei copii), precum şi profesorul de muzică psaltică Ştefanache Popescu.

Biserica mănăstirii este înconjurată de case albe cu pridvor în care locuiesc măicuţele, înveselite de o mulţime de flori de toate culorile. Este o plăcere să te plimbi prin curtea mănăstirii, să dai ocol pe la căsuţele îngrijite, să admiri muşcatele, begoniile, trandafirii, crizantemele, sau liliacul şi pomii înfloriţi, primăvara. Copiii se opresc la ţarcul cu păuni mândri, care-şi rotesc cozile bogate. Este linişte, aer curat... Atmosfera aceea aparte care învăluie mănăstirile de maici nu încape în cuvinte dar se cuibărește adânc în suflet.

În drum spre Salina din Slănic Prahova sau spre Vălenii de Munte, opriţi o oră la mănăstirea Zamfira, unde veţi găsi singura biserică din ţară pictată în frescă de Nicolae Grigorescu, pe vremea când era un adolescent de 18 ani! Sfinţii lui Nicu vă aşteaptă pe pereţii bisericii, blânzi, tăcuţi şi răbdători...

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 30 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI