Mănăstirea Rupestră și Mănăstirea Buna-Vestire de la Şinca Veche (Țara Făgărașului)

TIPĂREȘTE

https://www.youtube.com/watch?v=5FP-bCl8PxA

Cele două obiective învecinate de la Șinca Veche, pe undeva atât de asemănătoare (ambele sunt monahale), dar pe de altă parte atât de diferite (unul este ancestral și altul foarte contemporan) au făcut deja subiectul mai multor recenzii:

- costy69, septembrie 2016 - vezi impresii

- Tata123, iunie 2016: vezi impresii

- Dana2008, iunie 2016: vezi impresii

- Dan&Ema, 2014: vezi impresii

- Michi, 2014: vezi impresii

- salex322, în anul 2012: vezi impresii

După atâtea impresii, atât de bine documentate și de sensibil nuanțate, îmi vine greu să aduc mari completări. Voi încerca doar să sistematizez situația și să vă invit să vedeți videoclipurile făcute de mine și care suplinesc lipsa mai multor fotografii.

Aşezământul monahal Şinca Veche situat în partea estică a Ţării Făgăraşului (la 22 km de municipiul Făgăraş) cuprinde două ansambluri principale: Biserica Rupestră şi Mănăstirea Buna Vestire (cu hramul Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul). După ce străbateţi comuna Şinca Veche, drumul asfaltat trece întâi pe lângă parcarea de la poalele Dealului Pleşu situată sub Biserica Rupestră şi continuă ocolind şi urcând spre vârful dealului unde se află Mănăstirea Buna-Vestire. Cele două obiective sunt bine semnalizate şi sunt legate printr-o scurtă (5-10 minute), dar superbă cărare cu ramificaţii.

Videoclip făcut de mine: youtube

La Biserica Rupestră se ajunge foarte ușor, dar numai pe jos, fie urcând din parcarea amenajată la poalele dealului Pleșu, fie coborând de la Mănăstirea Buna-Vestire situată înspre vârful dealului. Zona Bisericii Rupestre a fost concesionată, administrată şi frumos aranjată, aşa cum o vedem azi, de către Fundaţia Ortodox-Culturală "Maica Sfântă – Bucuria Neaşteptată".

Intrarea în biserică (grotă) este protejată printr-o structură din bârne de lemn, acoperită cu o prelată. Biserica Rupestră este compusă din mai multe încăperi săpate în piatra Dealului Pleşu (o gresie mai moale) şi care de-a lungul timpului şi-au schimbat configuraţia în mod natural sau vandalizate de căutătorii de comori, fiind probabil distruse adevăratele icoane sculptate în piatră. Încăperile de cult şi altarele conţin "sculpturi" ciudate. Alte simboluri, probabil mai recente, din care unul asemănător cu Yin-Yang (o clepsidră) precum si Steaua lui David, măresc confuzia privind istoricul și seminficația acestui aşezământ. Farmecul bisericii constă în turla circulară, nu construită, ci săpată în piatră și care străpunge stânca din ”pronaos” până la suprafață. Peretele dintre ”pronaos” și ”naos” este puțin scobit, iar locul (pata luminoasă) unde lumina din ”turlă„ ajunge în pronaos este considerat zona de maximă concentrare a energiilor ezoterice, acolo fiind amplasată și o mică platformă din lemn (pentru rugăciune, meditație). Bisericii (Mănăstirii) Rupestre de la Şinca Veche, cunoscută şi sub alte denumiri ("Templul Ursitelor", "Mănăstirea Săpată în Piatră" sau "Templul de la Şinca Veche"), i s-a dus vestea în întreaga Românie (lume!?) şi este căutată ca fiind unul din locurile ce debordează de energii telurice şi astrale. Este frecventată ca loc de reculegere, de meditaţie sau pur şi simplu de împlinire a dorinţelor de către credincioși și adepţii fenomenelor paranormale.

Principalele tradiţii, legende şi speculaţii privind biserica rupestră sunt următoarele:

- ar avea o vechime de aproximativ 7.000 de ani, aparţinând probabil aceleeaşi civilizaţii care a construit "Templul Alb" din Insula Şerpilor;

- ar fi fost un templu dacic sau mai vechi;

- biserica are două altare, deci nu este creştină (alţii spun că ar putea fi de fapt două biserici, ulterior unite);

- ar fi fost folosită ca loc de refugiu şi rugăciune de către călugarii ardeleni prigoniţi în secolele XVII-XVIII pentru a trece la catolicism, deşi în nici una din încăperi nu exista vreun semn al crucii;

- hornul circular scobit în piatră şi prin care pătrunde lumina în "altar" joacă rolul turlei, focalizând energiile universului pe podeaua peşterii;

- biserica este legată printr-un tunel de Cetatea Râşnov;

- poartă numele de "Templul Ursitelor" deoarece în acest loc se împlinesc dorinţele celor care vin să se roage;

- încărcătura energetică benefică se transmite asupra lucrurilor, astfel că oamenii depozitează aici şi recuperează apoi mâncare, apă, îmbrăcăminte şi icoane;

- dorinţele şi rugăciunile aşternute pe hârtie se împlinesc, astfel că multitudinea de fisuri din piatră (cel puţin din zona "altarului", aşa cum am văzut noi - vezi video) sunt împănate la refuz de sute/mii de bileţele;

- fluxul energetic influenţează imaginile fotografice ("bule de lumină") sau video (halouri de lumină), unele înregistrări cu acest subiect fiind pe Youtube.

IZVORUL TĂMĂDUITOR DE LÂNGĂ BISERICA RUPESTRĂ

Lângă Mănăstirea Rupestră este amenajat uimitor de frumos un vechi izvor purtând numele de Buna-Vestire, sfinţit de sute şi sute de ori şi presupus a avea puteri tămăduitoare. Sfințirea izvorului s-a făcut de-a lungul secolelor prin slujbele de sfințirea apelor la „Bobotează“ și la „Izvorul Tămăduirii“ de către preoții și schimnicii trăitori aici. Tradiția sfințirii continuă și în zilele noastre, explicându-se astfel puterile binefăcătoare ale izvorului. Mulți oameni sunt convinși de virtuțile tămăduitoare ale acestei ape și mai de aproape sau mai de departe să bea sau să ducă acasă, eventual la cei dragi aflați în suferință.

VATRA MONOLIȚILOR

Pornind de la Biserica Rupestră spre Mănăstirea Buna Vestire (sau invers) pe superba cărare ce le unește, treceți printr-un grup de stânci formate din gresie (la fel ca Biserica Rupestră), unele înalte de câțiva metri, separate printr-un fel de culoare. Speculațiile spun că aceste culoare s-ar preta la acoperirea cu acoperișuri vegetale improvizate, constituind astfel chiliile exterioare folosite de călugări, eventual într-o perioadă mai veche când încă nu erau săpate încăperi în Biserica Rupestră.

Videoclip făcut de mine: youtube.

La Mănăstirea Buna-Vestire se ajunge cu mașina pe drumul asfaltat care ocolește Dealul Pleșu, fie pe jos, pe cărarea care o leagă de Biserica Rupestră. De la Biserica Rupestră trecem pe lângă Izvorul Tămăduirii, apoi prin Vatra Monoliților, iar după câțiva pași înspre vârful Dealului Pleșu, ajungem la Mănăstirea Buna-Vestire care are hramul Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul (Făcătorul de Minuni).

Se deosebeşte de mănăstirile tradiţionale prin faptul că este o construcţie unitară susţinută pe piloni, paraclisul continuându-se cu camerele de locuit, bucătărie, cameră de oaspeţi şi un centru de creaţie pentru reînvierea meşteşugurilor tradiţionale. În micul dar frumosul paraclis se fac regulat slujbe şi în el se păstrează cu cinste o părticică din Moaştele Sfântului Nectarie. La miruit, părintele oferă bucăţele de vată îmbibate cu mir de la moaştele acestui sfânt.

Deşi poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului“, mănăsturea de maici de la Şinca Veche este cunoscută tradițional drept Schitul Sf. Nectarie datorită moaştelor din paraclis.

Sfântul Nectaria din Eghina (1846-1920) este considerat un ocrotitor şi un făcător de minuni al zilelor noastre. El a fost canonizat în secolul XX, la doar 40 de ani de la moartea sa. Fragmente din moaştele sale se găsesc în mai multe lăcașuri de cult din ţară şi de peste hotare. Sfântul Nectarie și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în insula Eghina (sau Egina, în Grecia), aproape de Atena, unde a ridicat o mănăstire de maici la începutul secolului XX, mănăstire la care s-a și retras vieţuind în smerenie şi rugăciune. A ajuns să fie un dohovnic recunoscut. După primul Război Mondial, sub îndrumarea sa, mănăstirea a ajutat pe cei nevoiași.

Sfântul Nectarie a săvârșit multe minuni în timpul vieții (vindecarea bolnavilor, alungarea secetei şi venirea ploilor etc.), dar și după moarte, moaștele sale continuă să înfăptuiască minuni. Sfântul Nectarie a scris mai multe lucrări de istorie a Bisericii și de morală creștină păzind cultul ortodox împotriva influențelor occidentale.

---

VIZUALIZĂRI: 14290 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI