Altă faţă a mănăstirii Rila.

TIPĂREȘTE

În mod normal nu ar mai fi trebuit să scriu despre mănăstirea Rila după ce am citit reviewurile documentate şi complete ale lui ionescunic (vezi impresii), Iulianic (vezi impresii) şi mai recent Traian Leuca (vezi impresii). Am avut însă o ghidă foarte bună şi am găsit la taraba de suveniruri din curtea mănăstirii o broşură, ˝Ghidul Sfintei manastiri Rila˝ în limba română din care voi puncta numai câteva amănunte despre care nu s-a scris. Recunosc cu umilinţă că am făcut şi câteva fotografii fără blitz în interior. Unicat spun eu este mormântul regelui Boris al III lea (tatăl lui Simeon, fostul prim ministru) inmormântat în 1943. Pe niciun blog referitor la manastirea Rila nu am găsit pentru confirmare fotografia mormântului, până ce citindu-le biografiile şi uitându-mă la pozele ultimilor ţari i-am recunoscut figura.

S-a născut în anul 876 şi a trăit 70 de ani. După moartea părinţilor a dat săracilor întreaga avere şi şi-a urmat chemarea spre pustnicie cu post, priveghere şi rugăciune. Alungat de sătenii care nu-i înţelegeau menirea a poposit pe muntele Rila. Acolo locuia în peşteri sau scorburi de stejari. Curând s-a dus vestea în întreaga Bulgarie despre pustnicul care tămăduia boli. Însuşi ţarul Petru l-a căutat să capete binecuvântare. Cu timpul s-au aşezat lângă el drept credincioşi cu care a construit prima bisericuţă de lemn pe muntele Rila. Cu cinci ani înainte de adormirea sa s-a retras într-o peşteră care a devenit şi mormântul său. Acolo a scris testamentul, adică legământul de cum trebuie dusă viaţa călugărească. Trecut la cele sfinte, Ioan a continuat să facă minuni, redând sănătatea celor care o pierduseră. Ţarul Petru a ctitorit o mănăstire unde a dus rămăşiţele lui Ioan, rămase neputrezite şi frumos mirositoare. Împăratul bizanţului Manuil Comnen (d. 1180) s-a vindecat de o paralizie a mâinii după ce s-a rugat la moaşte. În semn de recunoştinţă a dăruit mănăstirii o icoană cu Fecioara Maria făcătoare de minuni la care m-am închinat rugându-mă şi eu pentru sănătatea celor dragi. După ce un timp au fost luate şi au stat în Ungaria, moaştele au ajuns la Târnovo, capitala ţării în timpul imperiului româno-bulgar sub Asan I. Abia din 1469, sfântul Ioan de Rila se odihneşte în mănăstirea care-i poartă numele. El continuă să facă minuni până în zilele noastre şi este ocrotitorul întregii Bulgarii.

Se află la 20 km de oraşul Rila şi 120 km de Sofia, fiind aşezată la o altitudine de 1147m. Primul aşezământ de lemn a fost construit de Ioan şi discipolii săi la începutul sec. X. Mănăstirea a fost înzestrată de ţarii, boierii bulgari şi călugării de la muntele Athos. După anii 1500 pe baza unor importante danii de pământuri şi bani, a fost ridicată o nouă mănăstire cu biserică şi turn de apărare pe un loc înconjurat de munţi ferit de vânturi şi tâlhari. În timpul cuceririi Bulgariei de turci prin foc şi sabie, călugării au ascuns testamentul lui Ioan şi o serie de odoare care nici până azi n-au fost găsite. Sultanul Murad sub influenţa soţiei sale sultana Mara care era ortodoxă a cruţat mănăstirea cinstindu-l pe sfântul Ioan ca pe un adevărat proroc. Văduva sultanului lui a mijlocit aducerea moaştelor de la Târnovo înapoi la Rila. Spre 1800 şi apoi în 1833 clădirile mănăstirii au fost incendiate scăpând de urgia focului numai biserica şi cula. După ultimul incendiu în1834 a început reconstrucţia mănăstirii de data asta din piatră. De jur împrejurul bisericii pe o înălţime uneori de cinci etaje sunt aproape 300 încăperi din care139 camere cu 126 bucătării aparţinătoare, restul fiind cancelarii, bibliotecă, trapeză, camere de oaspeţi. Obştea e formată doar din 9 vieţuitori supuşi episcopului Adrianopolului care le este egumen (conducător). Pentru bunul mers al mănăstirii aici lucrează 67 angajaţi de la contabil şi bibliotecar până la electrician, şofer, om de serviciu. Despre arhitectura întregului lăcaş, picturile interioare, curtea pavată, cele trei până la cinci etaje ale construcţiei înconjurătoare, culorile alb şi cenuşiu în brâuri străpunse şi de linii roşii întinse pe ziduri, au scris userii pe care i-am amintit mai sus cât şi alţii care au postat reviewuri despre mănăstire, eu limitându-mă acum să pun câteva poze.

Hrelio a fost un voievod bulgar care a construit un turn înalt de cinci etaje (24m) din care se puteau supraveghea împrejurimile. Bogăţiile mânăstirii au atras în nenumărate rânduri bande de tâlhari sârbi şi albanezi. La ultimul etaj se află paraclisul ˝ Schimbarea la Faţă˝ şi la subsol o închisoare A fost construit în 1335 după cum reiese dintr-o inscripţie de lângă ceasul turnului şi este singura construcţie rămasă în picioare din acele vremuri. Frescele de pe ziduri sunt deasemeni din 1335. Viaţa lui Hrelio a fost interesantă şi despre ea s-ar putea scrie un best-seller plasat în Evul Mediu timpuriu. A fost vasal al craiului sârb Duşan pe care l-a părăsit supunându-se împăratului bizantin Ioan Cantacuzino. Când impăratul s-a împăcat cu craiul sârb, singura scăpare a lui Hrelio a fost să accepte sugestia lui Duşan de a se călugări. A fost umilit pentru că a fost tuns cu sila cât soţia lui era încă în viaţă. Într-o noapte, oşteni ai lui Duşan l-au sugrumat pe monah în chilia lui. Placa lui de mormânt făcută de văduva lui se află în muzeul manastirii.

Astăzi în faţa turnului se află o prelungire a balcoanelor cu o platformă în care se găsesc clopotele şi toaca mănăstirii. La parterul turnului este un stand cu icoane şi alte obiecte bisericeşti de unde am cumpărat ghidul mănăstirii în limba română. Eu aş fi amplasat standul în altă parte pentru că ciunteşte din frumuseţea turnului.

A fost reconstruită din piatră în anii 1834-1837 iar pictura şi iconostasul au fost terminate în 1860. A fost pictată de fraţii Zogravii. Catapeteasma este o adevărată operă de artă cu motive florale şi animale, scene din Vechiul Testament, toate poleite în aur. Pe catapeteasma principală sub icoana Mântuitorului se află racla cu moaştele Sfîntului Ioan, care la rugămintea ghidei a fost deschisă pentru noi de un călugăr. Postez două fotografiide pe net. Alături este o altă raclă în care se păstrează icoana ferecată în argint, făcătoare de minuni a pareasfinei Născătoare de Dumnezeu dăruită de împăratul bizantin Manuil Comneni în sec. XII. În biserică este şi mormântul ieromonahului cărturar Neofit Rilski (1793-1881) pe care scrie˝ ucenicii recunăscători˝. El a fost profesor de teologie, a tradus biblia în limba bulgară modernă îndepărtând cuvintele slavone şi a redactat prima gramatică a limbii bulgare. La bătrâneţe s-a retras în mănăstirea Rila.

- Muzeul, nu l-am vizitat din lipsă de timp. Cel mai valoros exponat este Crucea monahului Rafail, lucrată sub lupă cu ace şi rindele fine pe un lemn special. De dimensiuni mici 81x43 cm prezintă scene biblice în miniatură. Sunt sculptate 104 scene religioase şi 650 miniaturi. Rafail a lucrat la cruce 12 ani până şi-a pierdut vederea...

- Biblioteca depozitează 60000 volume, mare parte manuscrise teologice, filozofice şi tipărituri vechi.

- Vechea bucătărie era dotată ca să poată hrăni pe grupe 10000 de oameni veniţi în pelerinaj în zilele de praznic când era permisă intrarea credincioşilor (înainte ca mănăstirea să fie deschisă publicului). Existau cazane în care puteau fi gătiţi doi boi deodată. Aici erau mânate şi vitele aduse în dar pentru a fi sacrificate şi mâncate în comun. Cupola bucătăriei servea de coş al cuptorului imens.

- Cimitirul se află de cca 10 minute de mănăstire. După un timp de la îngropăciune, monahii sunt dezgropaţi şi rămăşiţele trecute într-o încăpere numită osuar, ritual pe care l-am întâlnit şi la Meteora.

- Vechea Postniţă se află la o distanţă de o oră de mănăstire. Acolo e peştera în care s-a nevoit cinci ani şi şi-a dat obştescul sfârşit în anul 946 sfântul Ioan de Rila. Alături a fost ridicată o biserică şi chilii pentru fratele care o slujeşte. În apropierea peşterii este un izvor din care a băut apă sfântul Ioan şi care are puteri tămăduitoare pentru cei care se apleacă asupra lui cu adevărată credinţă.

Proprietăţile mănăstirii. Mănăstirea a fost foarte bogată deţinând 10000 ha păduri, munţi întregi, câteva mii de capete de animale, terenuri agricole şi livezi obţinute din donaţii şi sporite prin munca de zi cu zi a călugărilor timp de secole. Deasemeni avea în subordine câteva metocuri care pe lângă slujbe şi rugăciuni aveau şi activitate economică. Mănăstirea şi metocurile aveau până la 500 de salariaţi, din care, ca să vă daţi seama de întinderile munţilor şi pădurilor, 15 paznici silvici. Toate aceste averi au fost naţionalizate de comunişti, mănăstirea închisă şi călugării izgoniţi în lume. Abia în 1968 statul a permis întoarcerea în mănăstire doar a câtorva călugări bătrâni odată cu deschiderea unei secţii a Muzeului Naţional. Călugării trăiau reprimaţi printre salariaţii civili şi-şi ţineau slujbele în timpul nopţii. Din 1991 mănăstirea şi-a recăpătat statutul, o mică parte din avere i-a fost retrocedată şi este într-o continuă dezvoltare. În 2008 a fost vizitată de 970000 de pelerini. Din 1983 mănăstirea Rila figurează în patrimoniul mondial UNESCO.

Harta complexului mănăstiresc Rila am preluat-o de pe net. Cred că este utilă celor care vor vizita mănăstirea Rila (v. prima fotografie) şi vor avea timp să viziteze toate aşezămintele. Legenda de mai jos nu am putut-o încadra în fotografie:

Harta amplasării clădirilor în Mânăstirea Rila

1 Poarta Dupnitsat   11 Muzeul de Etnografie
2 Biserica centrală   12 Biblioteca
3 „Turnul Hreliov”    13 Muzeul Camerelor de Oaspeți
4 Muzeul de Istorie   14 Poarta Samokov
5 Recepția         15 Poşta
6 Bucătăria mânăstirii   16 Brutăria
7 Departamentul de pompieri   17 Hotel-Restaurant
8 Muzeul Economatului   18 Primăria
9 Birouri              19 Toaleta publică
10 Expoziția de icoane   20 Osuarul

După ce am vizitat cel mai important lăcaş din Bulgaria şi unul din cele mai mari ale ortodoxismului preţ de două ore, sfatul meu pentru cei care-şi fac singuri programul este să-i aloce o zi completă chiar cu preţul să vă cazaţi pe undeva în Bulgaria sau chiar în mănăstire, de ce nu?

Mănăstirea Rila ca şi alte edificii de acest rang trebuie văzută pe îndelete pentru a te putea ruga şi reculege în linişte mai ales la orele de dimineaţă şi seară când nu este năpădită de turişti.

.

---

VIZUALIZĂRI: 4401 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI