Mănăstirea Nucet - 6 monumente istorice la un loc

TIPĂREȘTE

După o scurtă vizită în Târgoviște, la întoarcere, după 20 km de Târgoviște spre București, am făcut dreapta de pe DN71, pe DJ711C.

La nici 4 km sau 5 minute, se află Mănăstirea Nucet, în comuna cu aceași nume. Comuna Nucet se află la o altitudine de 202 m, se intinde pe o suprafata de 39 kmp și are trei sate componente: Nucet, Cazaci, Ilfoveni. Vă vine sau nu să credeți dar comuna are pagină web, adică aceasta. Nu știu cât de actualizată este dar conține multe informații despre cele 3 sate din comună plus tot felul de chestiuni tehnice.

Aici am găsit următorul text referitor la istoricul acestor meleaguri

"Numele comunei Nucet vine din latinul „nucetum=Iivada cu nuci” . Este atestat documentar din 12.03.1594 şi apare pe lângă mănăstirea omonimă. Satul Nucet a tăcut parte din categoria satelor mănăstireşti, fiind pe moşia mănăstirii Nucet, constituită şi întărită de Pârcălabul Gherghina şi datată din 23.01.1516. "

Așadar revenind la Mănăstire care este punctul zero al zonei, cum spune și primăria. De la vizita mea anterioară, pare că s-au mai modernizat treburile pe aici. Parcarea din fața porții mănăstirii a fost asfaltata și erau locuri suficiente pentru pelerini. Am lăsat mașina aici și am mers mai departe spre curtea interioară.

Și în interior am sesizat mai multe modificări și amenajări care reușesc să pună și mai mult în valoarea frumusețea și unicitatea locului. Am aflat că și Mănăstirea Cozia a purtat cândva numele de Nucet, dar doar pentru o perioadă scurtă iar în perioada medievală era singura mănăstire situată spre sud, respectiv a doua mănăstire, ca importanță, după mănăstirea Dealu.

Totodată era parte integrantă a centurii de aşezăminte monastice ce constituia, în Evul Mediu, fortificaţia de apărare a Cetăţii de Scaun a Ţării Româneşti.

Ctitoria, din secolul al XIV-lea, aparţine jupânului Gherghina Pârcălab şi soţiei sale Neaga, luându-şi numele de la pădurea de nuci aflaţi acolo. După secularizarea averilor mânăstireşti, în anul 1863, călugării greci de la Mânăstirea Nucet au plecat.

În locul lor venind călugări români, care au locuit aici până în anul 1930, când mânăstirea a ajuns în paragină. Avariat grav la cutremurul din 1940 și părăsit de monahi, sfântul lăcaș a devenit biserică de mir, folosită de enoriașii comunei până la o deteriorare îngrijorătoare.

In cadrul sedintei Consiliului eparhial din data de 15 martie 1994 s-a hotarat reinfiintarea Sfintei Manastiri Nucet ca manastire de maici, cu hramul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta.

La iniţiativa Înalt-preasfinţitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit NIFON, a fost consolidată şi restaurată biserica, s-a restaurat pictura, a fost construit un arhondaric, s-a amenajat, pentru prima data, un muzeu al mânăstirii (2004), s-a efectuat supraetajarea chiliilor existente, începând cu anul 2000, s-a extins şi s-a refăcut casa egumenească și turnul poartă de nord.

Apoi, s-a reclădit o aripă de chilii iar în ziua noiembrie 2004, în prezenţa Patriarhului Teoctist Arăpașu, a unor Ierarhi şi a unor oficialităţi naţionale şi locale, a fost târnosită biserica mânăstirii şi a fost inaugurat Muzeul Mânăstirii Nucet.

Stilul brâncovenesc despre care am scris mai multe în recenzia despre Palatul Mogoșoaia (vezi impresii) a influenţat şi Mănăstirea Nucet, ca dealtfel majoritatea lăcaşelor de cult dâmboviţene. Catapeteasma din lemn, impunătoare, a fost sculptată după acest stil, des întâlnit la multe construcții din țara noastră.

Mănăstirea Nucet este declarată Monument Istoric, fiind înregistrată la Ministerul Culturii cu numărul DB-II-a-A-17608 cu datarea sec. XV, ref. 1746 şi mijl. sec. XIX.

Dar lista monumentelor istorice nu se termină aici. Complexul mai are încă 5 alte monumente istorice, mai exact:

-Biserica "Sf. Gheorghe"

-Ruinele Casei egumenești

-Ruinele chiliilor

-Turnul clopotniţei

-Ruinele zidului de incintă

____

Fântâna de leac

Prin curtea mănăstirii sunt indicatoare cu Fântâna de leac. Ca să ajungem aici mergem spre spatele complexului mănăstiresc, prin cimitirul satului, apoi pe o alee betonată, ajungem la pădurea din spatele cimitirului. Chiar aici în spatele complexului era amenajat până acum 1-2 ani, un mic parc zoologic care din păcate a fost desființat.

De la intrarea în pădure mai mergem 4-5 minute și ajungem la foișorul ce găzduiește fântâna. Foișorul, denumit la „Fântâna de leac” , este un loc important mai ales în zilele bisericești importante.

Cu ocazia sărbătorii Izvorul Tămăduirii, dar și în tot timpul anului, pelerinii vin pentru a lua aghiazmă de la această fântână. Tot aici este un loc de rugăciune fericit de agitația orașului, unde pădurea din jur oferă o acustică deosebită. Păsărele ciripind, frunze căzând dar și alte sunete specifice, oferă un cadru intim pelerinilor.

Aici în foișor, pe margine, sunt băncuțe dar și un mic altar cu foarte multe icoane și cărți de rugăciune care se pot folosi de cei ce vin în vizită.

Dacă faceți o vizită acestui loc, vă recomand să aveți la voi sticle goale pentru a putea pune aghiasma în ele.

____

Concluzii

Locația este foarte frumoasă, intimă, unică, aproape de București dar și de alte orașe importante din sudul României. Tot aici în Nucet se află și fabrica de lactate Nucet (Erbalact SRL). Fabrica are și fermă propie de văcuțe, așadar ingredientul cel mai important este provenit tot de aici.

Nu știu dacă fabrica are vreo legătura (juridică) cu Mănăstirea, dar este cert faptul că produsele Nucet (cașcaval, unt, iaurturi, smântână, etc) au Mănăstirea Nucet ca și imagine principală, cum spuneam la începutul recenziei, Mănăstirea fiind zona zero a întregii comune.

Din păcate la începutul anului, pe 1 februarie a avut loc un puternic incendiu în zona chiliilor. Nu s-au înregistrat victime, iar pompierii au reuşit să salveze Paraclisul mănăstirii construit din lemn.

Sincer acum când am fost, nu am văzut absolut nici un semn că ar fi fost vreodată vreun incendiu, semn că persoanele responsabile de gestionarea complexului, au făcut eforturi supra-omenești și au reparat tot ceea ce a fost stricat în urma incendiului.

____

Informațiile tehnice, bisericești și istorice au fost preluate (și adaptate) de pe panourile informative din cadrul mănăstirii dar și de pe:

https://arhiepiscopiatargovistei.ro/

https://www.crestinortodox.ro/

---

VIZUALIZĂRI: 1674 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI