Mănăstirea Lainici, o perlă în Defileul Jiului

TIPĂREȘTE

După ce la Târgu Jiu am revăzut Ansamblul Monumental al genialului Constantin Brâncusi -- vezi impresii, mergând pe E79 în splendidul Parc National Defileul Jiului, am ajuns la manastirea de călugări Lainici.

Defileul Jiului este cel mai spectaculos şi sălbatic canion din ţară, cuprins între masivele Parâng şi Retezat. Pe valea îngustă serpuieste Jiul care din timpuri vechi era singura trecere din partea de sud a ţării, azi Oltenia spre Transilvania. Dacii făcuseră o potecă de picior pe care romanii cu carele lor de luptă grele nu au putut-o trece si şi-au făcut alt drum prin pasul Vâlcan. Actuala șosea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii "50. Proiectul de construcţie a unei căi ferate prin Defileul Jiului a apărut in 1874 în cadrul ˝Convenţiei privind joncţiunea feroviară între România şi Austro-Ungaria” . Primii km au fost executaşi în 1886, apoi lucrările au fost întrerupte şi reluate după primul război mondial, între 1926 si 1931 finalizându-se 50% din traseu. Au fost reluate în 1941. Lucrarea a fost finalizată în sase luni in 1948 prin munca a 28000 voluntari şi brigadieri. Calea ferată are nu mai puţin de 39 de tuneluri, 35 de poduri şi viaducte, pe o lungime de 31 de kilometri. Linia ferată a fost electrificată în 1973. Ea rămâne si astăzi cea mai complexă şi frumoasă lucrare feroviară realizată în România. Calea ferată și soseaua trec, cand pe un mal când pe altul al Jiului, ceeace contribuie la spectaculozitatea privelistii. Cum masivele Retezat şi Parâng sunt în proportie de 85% împădurite, restul fiind gol alpin, pentru protejarea faunei şi florei locale, în 2005 s-a promulgat Legea care denumea arealul ˝Parcul Național Defileul Jiului˝.

Defileul Jiului are o lungime de 31 km si o diferenţă de nivel între amonte şi aval de 250m. Este cuprins între Bumbesti Jiu (jud. Gorj la o distanţă de 20 km de Târgu Jiu) şi Livezeni (jud. Hunedoara la o distanţă de 5 km de Petroşani)

La 30 km de Târgu Jiu se află mănăstirea de călugări Lainici a cărei înfiintare se pierde în negura timpului şi la care pe vremuri, timp de sute de ani, credinciosii ajungeau străbătând cărarea de pământ bătătorit din Defileul Jiului.

Istoria mânăstirii Lainici este foarte dramatică asa cum a fost şi intreaga noastră istorie. Denumirea de „Lainici” nu are origini clare. O interpretare etimologică a cuvântului „Lainici˝ar fi că în greaca veche, “lainos” înseamnă „de piatră” , în cazul de faţă, „trecătoare prin munți de piatră” .

 - Biserica veche are hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului˝

Deşi în pisanie nu este menţionată data reală a ridicării ei, la lucrările de refacere şi consolidare din 2008 s-au descoperit urmele unor vechi asezăminte. Începutul mănăstirii Lainici nu este în anul 1817, cum menționează pisania actualei biserici, ci cu mult mai vechi, biserica construindu-se pe trei alte fundații. Inițial fusese numai altarul și naosul, după care s-a mai adăugat și pronaosul. În cele din urmă s-a adăugat pridvorul, folosindu-se ca necropolă pentru ctitori şi pictată conform pisaniei în anul 1817. Biserica veche a fost construită între anii 1812-1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului.

 Revenind la istoric se pare că în sec XIV Sfantul Nicodim de la Tismana, ctitorul mânăstirii Visina (construită în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân) din Defileul Jiului, a ridicat în acest loc o bisericuţă de lemn. Această bisericuţă deşi era înafara graniţelor imperiului austro ungar, ar fi fost distrusă în timpul marii prigoane impotriva lăcasurilor ortodoxe din Transilvania făcută de gen. Bukow la comanda Mariei Teresa în perioada 1750-1765. Schimnicul Atanasie venit de la Tismana la Lainici în 1780, a donat mănăstirii o moşie şi a adunat o obşte de 30 de călugări care au slujit în ce a mai rămas din vechea biserică. In locul bisericii distruse de austrieci s-a construit de catre boierii din zonă o alta din piatra intre anii 1812-1817, în timpul domniei lui Ioan Gheorghe Caradja. Si aceasta a fost distrusă în 1817 de turcii care-l căutau pe Tudor Vladimirescu. El luptase în războiul ruso turc din 1806-1812 şi s-a ascuns de turci în veşminte de călugăr la mănăstirea Lainici. Negăsindu-l pe Tudor Vladimirescu, turcii l-au decapitat pe stareţul Maxim iar călugării s-au împrăştiat. După reîntoarcerea călugărilor s-a reluat viata monahală. Cuviosul Irodion Ionescu supranumit ˝Luceafarul Lainiciului ˝a fost starețul mănăstirii timp de 40 de ani între 1854-1900 si a fost canonizat ca sfânt în 2009 când i s-au găsit moastele pe care comuniştii le căutau pentru a le distruge. Biserica veche adăpostește frumoase fresce interioare datând din 1860 și un iconostas compus din icoane în stil bizantin.

În timpul primului război mondial biserica a fost distrusă complet de trupele germane invadatoare. Au intrat cu caii în biserică, au făcut focul şi au scrijelit pereţii altarului cu numele soldaţilor care au dormit acolo. Au furat tot ce era de preţ, au distrus clopotele şi vandalizat cimitirul. După terminarea războiului în 1929 un grup de călugări venit de la mănăstirea Frasinei au refăcut mănăstirea şi au introdus un regim de viaţă de obşte sever. Alte timpuri grele pentru mănăstirea Lainici au fost odată cu venirea regimului comunist. Parte din voluntarii care au lucrat la linia ferată Bumbesti-Livezeni lipsiti de credinţă, au invadat mănăstirea, au construit barăci şi au furat tot ce s-. a putut fura. Abia în 1957 ˝voluntarii˝- ultimii invadatori-, au părăsit mănăstirea care a şi fost desfiinţată în 1961 fiind transformată în casă de oaspeti. Abia în 1975 a avut loc un reviriment când sub stăreţia lui P. C. Caliopie Georgescu mănăstirea a redevenit loc de rugăciune, numărul călugărilor şi novicilor s-a înmulţit revenindu-se la o viaţă monahală ascetică.

Biserica sfinţită în 1817 este construită din cărămidă pe soclu de piatră. Are un pridvor cu opt stâlpi decorati şi chiar la intrare este o icoană bizantină cu Fecioara Maria. De o parte şi alta a intrării sunt pictaţi în culori vii sf. Nicolae, sf. Împărati Constantin şi Elena, arhanghelul Mihail, sf. Parascheva şi Ioan Botezătorul. Pe peretele de la intrarea în biserică este pictată Judecata de Apoi, Raiul și Iadul, cei 12 Apostoli şi Maica Domnului. Pereţii care despart pronaosul de naos şi apoi de altar sunt foarte groşi si sunt pictaţi cu scene biblice.

- Biserica nouă (biserica-catedrală)

Datorită drumului asfaltat şi chiar a căii ferate, după 1990 credincioşi din toată ţara au început să viziteze mănăstirea Lainici, astfel încât biserica veche a devenit neîncăpătoare şi unele slujbe se ţineau în aer liber. Biserica- catedrală din Mănăstirea Lainici are hramul Izvorul Tămăduirii și este în formă de cruce greacă, fiind construită în 1990. Biserica nouă este un unicat arhitectonic pentru că este formată din două biserici suprapuse, terenul în pantă favorizand această construcţie. Demisolul este destinat Bisericii din Catacombe, cuprinzând picturi din viața creștinilor de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano al Împăratului Constantin cel Mare, perioada marilor sacrificii umane, a martirilor. Sunt reprezentaţi sfinții și martirajele cunoscute din Istoria Bisericii. În biserică de sus se regăsesc picturi reprezentând cronologic sfinţii crestini.

În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus” , „Grabnic Ascultătoarea” din 1664. Atunci Fecioara Maria a vorbit unui călugăr spunându-i că va asculta rugăciunile credincoşilor care i se vor adresa. Această icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie a icoanei originale care s-a făcut în ultimii 100 de ani in toată lumea.

De asemenea după Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea. Lângă Jiu s-a construit un dig zidit împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru.

Vizita

Autocarul a oprit la poarta manastirii mărginită de un gard înalt de piatră. Curtea era foarte curată cu toate că zilnic mănăstirea este vizitată de sute de credinciosi. Doi muncitori lucrau la un altar de vară. După ce am vizitat cele două biserici, am intrat în Librărie care este un magazin cu produse bisericesti (mir, tămâie si altele), carti si obiecte de cult cât si produse obtinute in obstea manastirii pentru autofinantare precum siropuri / ceaiuri / alifii si altele remedii pentru diverse afectiuni, alimente (zacusca, bureti si altele produse bio, gemuri, dulceturi si siropuri bio), produse piscicole bio precum pastrav afumat, icre de pastrav si altele.

După ce am vizitat bisericile, tot grupul de cca 40 de oameni am fost invitaţi la pomană, un parastas pregătit de un localnic în acea sambătă, constând dintr-o ciorbă, păstrăv la gratar cu mujdei de usturoi si pireu de cartofi, colivă şi suc din fructe de pădure. Am spus cu toţii ˝să fie primit˝şi ˝bogdaproste˝.

Manastirea Lainici este un loc cu o mare incărcătură religioasă si istorică care măcar o dată in viaţă ar trebui vizitat pentru că îţi dă o linişte sufletească cum rareori o întâlnesti.

WEB, DACĂ SE POATE:

 https://www.youtube.com/watch?v=O9OcK2DlH4k

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 14 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI