Mănăstirea Bogdana — cea mai veche mănăstire din județul Bacău

TIPĂREȘTE

Acum ceva ani, am mai scris despre această mănăstire, am pus și poze și-am descris-o, așa după cum indicau izvoarele de le citeam atunci.

Acuma vă voi povesti despre ea cu liniștea și înțelegerea a ceea ce-nseamnă ea pentru mine și familia mea. Ca mai întotdeauna, vă spun că nu descriu mănăstirea ca lăcaș de cult ci ca obiectiv de vizitat, turistic.

Unde este?

Strict geografic, în județul Bacău, în com. Ștefan cel Mare, într-o localitate aflată la 14 km de Onești despre care n-aveți cum să nu  știți, este orașul nașterii și devenirii  Nadiei Comăneci, eroina de la Montreal.

Cum se ajunge?

De la Onești, pe DN 11A, spre Adjud. În mijlocul comunei Ștefan cel Mare, veți găsi un mare indicator care vă va îndruma spre lăcașul sfânt. N-aveți cum să vă rătăciți, până-n poarta mănăstirii veți avea indicatoare.

De ce să venim aici? Scurt istoric

E simplu, este cea mai veche mănăstire din județul Bacău, construită în apropierea locului unde s-a născut Ștefan cel Mare, comuna Borzești. Despre Ștefan cel Mare știți, e chiar mai celebru decât Nadia și, aici oftez adânc, decât mine!

Mănăstirea poartă numele întemeietorului Moldovei, Bogdan I, deși nu s-au găsit și dovezi istorice care să-i stabilească legăturile cu el. Primele atestări istorice datează din 1669. când Kir Teodosie, starețul Mănăstirii a fost ales episcop de Rădăuți. Vorbind pe dovezi materiale, tot în această perioadă,   a fost ridicată biserica actuală, de zid, sfinţită în anul 1670, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” ,   de către mitropolitul ţării şi de către patriarhul Dositei Notarra al Ierusalimului, care efectua o vizită în ţările române, cu scopul strângerii de ajutoare pentru fraţii aflaţi sub stăpânirea musulmană.

Mănăstirea Bogdana a trecut prin multe, în decursul istoriei :  invazia tătarilor din 1717 „care pradă şi robie de cându-i Moldova şi pân acumu nu au fostu” ; apoi, cutremurul din 1739 în urma căruia biserica era „risipită şi foarte rău stricată” , având „mare trebuinţă a se drege” . În 1855, din iniţiativa arhimandritului Antonie Dumbravă, stareţul mănăstirii (1851-1863), se construieşte şcoala din satul Bogdana, pe terenul mănăstirii, oferindu-se posibilitatea copiilor săraci să înveţe carte. Şcoala a fost înzestrată cu „50 de prăjini de pământ în vatra satului” şi „cu multe cărţi chirilice (…) purtând semnătura arhimandritului” , Decretul 410 din 1959 când Mănăstirea Bogdana a fost desfiinţată şi transformată în spital de neuropsihiatrie până în 1975, după care a funcţionat ca tabără de copii, culminând cu cutremurul din 4 martie 1977 care a adus mănăstirea în stare de ruină.  

Dar, ca Pasărea Phoenix, Mănăstirea renaște din propria cenușă, părintele Isaia Ţugurlan revine şi începe istovitoarea muncă de refacere a vechiului lăcaş. A urmat un amplu şi complex proces de renovare, care a cuprins toate colţişoarele, căci parte din clădirile mănăstirii nu mai beneficiaseră de vreo consolidare de zeci de ani. n condiţiile în care mănăstirea nu primea aprobare oficială de funcţionare, s-a găsit soluţia înfiinţării unei Colecţii de artă religioasă medievală, cuprinzând valorile patrimoniale din mănăstirile desfiinţate şi din bisericile de parohie ale judeţului Bacău. Acest lucru a permis ca, în paralel, să se poată merge cu lucrările de renovare a ansamblului de clădiri, şi mai ales, cu formarea micuţei obşti (10 maici), care, mai târziu, va constitui nucleul a ceea ce există astăzi (62 maici).  

Începând cu 1990, mănăstirea şi-a reluat oficial statutul de funcţionare, iar, în plus, s-a trecut la amenajarea unui pavilion din cadrul mănăstirii, astfel încât să fie asigurate condiţiile necesare îngrijirii unui grup de bătrâne, bolnave, care beneficiază de tot sprijinul din partea mănăstirii pentru a-şi duce cu mai multă uşurinţă zilele.

Am venit mereu, aici, cu bucurie. Adriana este născută la Onești și părinții ei au avut casă în zonă. Pentru comunitatea de pe Valea Trotușului Mănăstirea este foarte importantă, pentru că, după cum știm cu toții ortodoxia a avut o influență semnificativă asupra istoriei și culturii românești. Legătura strânsă dintre credință și identitatea națională este reflectată în tradițiile, obiceiurile și valorile transmise de-a lungul generațiilor, care, aici, pe Valea Trotușului s-au păstrat parcă mai adânc.

Participarea la evenimente religioase, cum ar fi slujbele de duminică, sărbătorile religioase și pelerinajele, contribuie la regăsirea credinței în viața cotidiană a oamenilor, mai ales când preoții pot oferi îndrumare spirituală, susținere morală și participă activ în viața comunității. Elemente ale culturii românești, inclusiv literatura, arta și muzica, reflectă adesea teme religioase iar în perioade de schimbare socială sau incertitudine, oamenii pot căuta alinare și sens în credință.  

Este adevărat că nivelul de implicare în credință poate varia de la individ la individ, iar regăsirea în credință poate fi un proces personal și evolutiv pentru mulți români dar ortodoxia joacă un rol semnificativ în identitatea românească, fiind una dintre cele mai importante tradiții religioase în țară.  

Pe mine, orice vizită aici, mă liniștește. Este un lăcaș care nu este ostentativ, natura este la ea acasă, Construcțiile se încadrează în mediu, te lasă să vezi devenirea fără asperități, de niciun fel. Așa cum am spus mai sus, religia este ceva profund intim, n-aș îndrăzni să mă declar superior cuiva pe baza credinței religioase. Dar, spun că mie-mi place această mănăstire, are liniștea care-ți dă voie să te analizezi singur și să-ți regăsești puterile pentru a te bucura de viața pe care o ai.

Am mai scris despre acest lăcaș, nu mai insist cu nu știu ce fotografii. Ultima mea vizită acolo a fost în noiembrie 2023.

Apreciez că obiectivul poate fi vizitat și ca simplu turist, este un loc istoric al Moldovei. Nu neaparat să plecați din Sălaj, de exemplu, ca s-ajungeți aici, dar, dacă ajungeți în zonă, e păcat să nu -l vizitați!

Atâta pentru astăzi, sper că nu v-am supărat atât de tare cu acest review. Eu, am plecat, haidi, pa!

---

VIZUALIZĂRI: 1538 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI