La Manastirea Sitaru

TIPĂREȘTE

La Manastirea de calugari “Sf. Nicolae” Balamuci, cunoscuta si sub numele de Manastirea Sitaru, am ajuns pe soseaua Bucuresti - Urziceni pina la Movilita, apoi la indicatorul de la intrarea in sat, am virat stinga spre Fierbinti. Urmind drumul serpuit prin sate si cimpuri, atenti la carute, biciclete, copii, pasari si ciini, am ajuns in Sitaru. Din Bucuresti, distanta este de aprox. 40 de kilometri.

Din centrul localitatii, de la monumentul eroilor, se face dreapta catre manastire. Drumul ingust, relativ bun, asfaltat cu exceptia unei mici portiuni pietruite, este serpuit, trece pe un podet si se termina la marginea padurii, in parcarea din fata portii manastirii.

Sfintul lacas construit de Papa Greceanu linga o mai veche bisericuta de lemn cu hramul Sfintul Nicolae, dateaza din 1627. Istoricul manastirii poate fi citit linga a doua poarta, dupa ce se parcurge aleea care porneste din parcare.

In incinta, biserica cu doua turle a Manastirii Sitaru este prima care atrage privirile. Cu pridvor deschis, pictat in intregime si cu pisania chirilica aflata deasupra usii artistic lucrata, aceasta biserica era incuiata la ora sosirii noastre. In stinga portii se afla turnul-clopotnita la baza caruia este o fintina frumoasa, cu multe picturi religioase pe stilpi si pe zidul de linga scara de acces in turn. Pe latura de est a incintei, intr-o cladire cu icoanele Sfintilor Petru si Pavel de o parte si de alta a intrarii, la etaj, se afla un paraclis in care se oficiaza in mod curent slujbele. Scara de acces are picturi pe peretii laterali, iar incaperea in care se oficiaza slujbele este larga, luminoasa, cu un tavan boltit si este pictata in intregime. Altarul este mare, din lemn pictat. Am inteles ca acest paraclis a fost construit dupa anul 1975 deoarece biserica veche nu avea posibilitati de incalzire, slujbele desfasurindu-se cu dificultate pe timp de iarna. La Manastirea Sitaru slujbele sint oficiate zilnic dupa tipicul traditional manastiresc, monahii indeplinindu-si misiunea de mijlocitori catre Dumnezeu pentru toti credinciosii.

Chiliile cu cerdac mare sustinut de stilpi de lemn, sunt pe latura nordica, iar in fata bisericii se afla locul unde se aprind luminarile pentru vii si raposati, intr-o mica anexa vegheata de icoana Sfintului Nicolae. In curte, prin iarba ingrijita, sunt expuse pietre, fragmente din vechile edificii manastiresti.

In afara zidului de incinta, Manastirea Sitaru are si un arhondaric foarte mare care ofera gazduire celor ce vor sa ramina cateva zile mai aproape de Dumnezeu. Nu am aflat amanunte legate de cazare. De asemenea, prin zidul inconjurator, alaturi de paraclisul Sf. Petru si Pavel, o poarta conduce la cimitirul manastiresc inconjurat de brazi, locul de odihna vesnica a celor ce au slujit cu credinta in vechime.

Am parasit incinta Manastirii Sitaru prin aceeasi poarta sculptata, flancata de Sfintul Nicolae si Sfintii Petru si Pavel. Deasupra arcadei pe care scrie” Pace celor ce intra, bucurie celor ce ramin, binecuvintare celor ce pleaca! ”, am remarcat doua cuiburi de rindunele care asteapta intoarcerea pasarelelor in linistea incintei monahale din codrii Vlasiei.

Mai multe amanunte si poze gasiti aici:

crestinortodox.ro/biseric ... taru-67849.html

---

VIZUALIZĂRI: 5736 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI